Castrul, cu zidul de piatră (142 x 92,5 m) este orientat cu latura scurtă spre Olt şi are formă trapezoidală. Zidul de incintă se sprijină pe un val de pământ. Se presupune că la colţurile rotunjite ale castrului nu existau turnuri. În anii 1987-1988 săpăturile au scos la iveală pe latura estică un turn dreptunghiular iar pe partea vestică a fost dezvelită o poartă cu două turnuri dreptunghiulare. S-a cercetat poarta de pe latura sudică, flancată de două bastioane rectangulare. Au fost găsite două monede de bronz ale împăratului Traian, dintre care una nu a avut luciul tiparului şi se pare ca nu a fost în circulaţie. În castru s-au descoperit fragmente de cărămizi (inclusiv tegulae mammatae), tigle, ceramică dacică (oale-borcane şi ceşti) lucrată cu mâna, ceramică romană (de uz comun, ceramică de corată prin ştampilare şi un fragment de terra sigillata), două opaiţe, un fragment de râşniţă, cuie şi piroane, inele de fier de la canaturile porţii, un vârf de lance, o fibulă de bronz şi un disc de bronz cu o inscripţie incizată (T MAXIM CANDIDVS), precum şi patru monede de la Domitian, Traian, Elagabal şi Severus Alexander. Unitatea care a staţionat aici a fost probabil IIII BE (Cohors IIII Brittonum equitata, IIII Bessorum, IIII Betavorum sau chiar II Bsorum?)

O parte din materialele descoperite sunt consemnate ca provenind din locuiţe dacice, având forme şi caracteristici specifice sec. I î.Hr. - I d.H.r. Există şi un "strat de jos" în care "materialul ceramic descoperit prezintă o ardere secundară şi este făcută din pastă grosolană." Ceramica dacică este numeroasă, problema care se pune este dacă dacii au locuit în acest loc sau în apropriere în perioada anterioară locuirii roamane.