Vezi şi
| Situri arhelogice | | Aşezarea civilă şi castrul legiunii a XIII-a Gemina de la Alba Iulia (Porta Principalis Dextra). în spatele clădirii manutanţei, str. Mihai Viteazul, în interiorul cetăţii, în zona cazărmilor, Str. Dacilor
Canabele castrului de la Breţcu. pe terasa Cetatea Lupului
Castrele de la Plosca - Pichetul grănicerilor. la 500 m N de sat
Castrele de la Urlueni -La Urloaie. La Urloaie, pe dealul Cotmenii, la cca. 2 km S de sat, în faţa unei râpe; intersecţia Brazdei lui Novac cu Limes-ul Transalutan
Castrele de pământ şi cărămidă de la Săpata. Situl se află pe dealul aflat între râurile Cotmeana şi Cetăţuia, între Bumbuieni şi Săpata de Jos
Castrele romane de la Rasova. la 2,5 km E de sat, deasupra văii Caramancea
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castru
Castrul alei Siliana şi vicus-ul militar de la Gilău - parcul castelului Rackoczi. Castrul roman se află în parcul castelului Rackoczi, ce adăposteşte sediul Şcolii ajutătoare Gilău, pe un platou ce domină centrul satului, la confluenţa Someşului Mic cu pârâul Căpuşul.
Castrul Caput Bubali de la Delineşti
Castrul de epoca bizantină de la Beroe. confluenta braţului Baroiu cu fluviul Dunărea
Castrul de la Bucium - Piatra Grădiştii. la NE de vârful Glemea
Castrul de la Costeşti - Grădişte. Pe botul de deal care coboară spre Apa Oraşului din Dealul Cetăţuie, înspre nord-vest, pe terasa râului de munte
Castrul de la Costeşti - Prisaca. pe platforma Luncanilor, la SE de Costeşti
Castrul de la Fâlfani. la capătul dealului înconjurat pe trei părţi de Valea Albă
Castrul de la Feldioara - Cetăţeaua. la 300 m S de sat, pe malul drept al Oltului
Castrul de la Ighiu - Măgulici. la 2,2 km SV de biserică
Castrul de la Izvoarele. la 2 km SV de sat, pe terasa de S a pârâului Taiţa
Castrul de la Livezile - Poderei. pe platoul la N de sat, lângă cimitirul evanghelic
Castrul de la Luncani - Grădişte. în spatele şcolii
Castrul de la Orăştioara de Jos - Piatra Grădiştii. la SV de sat, în Lunca Mare, în dreptul bisericii din Bucium
Castrul de la Putineiu - La Cetate. în partea de V a satului
Castrul de la Răcarii de Jos. la 100 m SV de gară, la 2 km E de Jiu, în dreptul podului Scăieşti
Castrul de la Sânpaul. Castrul se află intravilan, la intersecţia DJ Sînpaul-Bădeni şi Sînpaul-Rupea, malul drept al Homorodului Mare.
Castrul de pământ şi termele de la Voineşti - Măilătoaia. Malul lui Cocoş se află în partea de est a satului Voineşti (comuna Lereşti), la circa 600 m nord-est de ieşirea din oraşul Câmpulung-Muscel
Castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix şi aşezarea romană de la Berzovia. în centrul satului, în stânga râului Bârzava
Castrul medieval timpuriu de la Straja
Castrul militar auxiliar Ad Pannonios de la Teregova - La Luncă. malul stâng al râului Hideg la cca. 2 km N de hotarul comunei, malul stâng al râului Hideg la S-V, pârâul Criva şI râul Timiş la V
Castrul roman Ad Pannonios şi drumul roman de la Domaşnea
Castrul roman Arutela de la Păuşa - Poiana Bivolari. pe malul stâng al Oltului, la 50 m S de Hidrocentrala Turnu şi la cca. 200 m E de Mănăstirea Cozia
Castrul roman Cumidava de la Râşnov - La Cetate. la cca. 3 km NNV de oraş, vis-a-vis de Gara C.F.R., cca. 450 m în dreapta râului Bârsa
Castrul roman de la Albeşti. la 3 km E de sat, pe malul vestic al râului Vedea
Castrul roman de la Albota-La Stadion. Situl se află la cca 500 m sud-est de satul Albota şi la vest de DN 65 (Albota-Cerbu), pe malul drept al Pârâului Ursului, în pădure
Castrul roman de la Băneasa - La Cetate. la SE de sat, la V de şoseaua Turnu Măgurele - Roşiori
Castrul roman de la Băniţa - Vârful cu ocol. Castrul se află pe platoul "Jigoru Mare", la S de Valea Pietrosu
Castrul roman de la Basarabi-Murfatlar
Castrul roman de la Bologa - Grădişte. Urmele castrului roman pot fi identificate la E de sat, în unghiul format de confluenţa râului Sebeş cu Crişul Repede.
Castrul roman de la Boroşneu Mare. în partea de NV a satului, în curtea Conacului Kökösi
Castrul roman de la Brusturi - Certiae
Castrul roman de la Brusturi - La ruine. în dreapta văii Agrijului, la 400 m SV de ultimele case spre Romita
Castrul roman de la Buciumi - Grădişte. la 500 m NV de centrul satului
Castrul roman de la Bumbeşti-Jiu - La şcoala Pleşa. în cartierul Pleşa, pe malul drept al Jiului
Castrul roman de la Câmpulung Muscel - Jidova. şoseaua Piteşti-Câmpulung, în dreptul punctului-oprire CFR Pescăreasca, pe malul drept al râului Târgului
Castrul roman de la Cernavodă - Dealului Dermengiului. Castrul se poziţionează între lacurile Ramadan şi Purcăreţi, situate la nord-est de oraşul Cernavodă, pe un promontoriu înalt, de fapt o prelungire a Dealului Dermengiului.
Castrul roman de la Cobadin. La 1,7 Km. NE de Localitatea Cobadin
Castrul roman de la Cornuţel - Dealul Cozlari. la 1 km SV de gara C.F.R. şi la 500 m N de şoseaua Reşiţa - Caransebeş.
Castrul roman de la Costeşti
Castrul roman de la Crâmpoia - Reduta Tătarilor. Castrul se află la Nord de DJ546, care leagă localităţile comunei Crîmpoia, în partea de est a comunei, pe malul Vedei, la 1 km E de sat.
Castrul roman de la Drajna de Sus - La Grădişte. Situl se află intravilan, pe platoul dintre pâraiele Drajna şi Ogretin
Castrul roman de la Drobeta
Castrul roman de la Duleu - Cornet Cetate. Situl este plasat la 2 km NE de sat, pe malul drept al pârâului Pogăniş.
Castrul roman de la Duleu - Odăi. Situl este plasat la 1 km NV de sat, pe terasa mijlocie a pârâului Pogăniş, în zona Spilaşului.
Castrul roman de la Gresia. la NV de sat
Castrul roman de la Hinova. lângă pichetul grănicerilor
Castrul roman de la Inlăceni - Cetate. Castrul se află la NE de sat, la poalele dealului Firtuş.
Castrul roman de la Islaz - Racoviţă. Castrul este situat la marginea de est a satului, lângă vechea biserică, la vest de fostul braţ Racoviţă, respectiv la est de DJ 642, în zona cimitirului vechi.
Castrul roman de la Islaz - Verdea. Castrul se află la sud - sud-est de sat, pe terasa Dunării, în vecinătatea de nord a unui drum de exploatare situat paralel cu fluviul, respectiv la sud de fostul pichet de grăniceri (pichetul nr. 17) acoperit de apele Dunării
Castrul roman de la Ocna Sibiului - Drumul Topârcii. Urmele castrului roman se află pe drumul Topârcii.
Castrul roman de la Orheiu Bistriţei. în intravilan şi în jurul satului
Castrul roman de la Piatra Olt-Acidava
Castrul roman de la Ploieşti - str. Rozetei. cartier Bereasca Sud, Bătăiosu
Castrul roman de la Pojejena - Şitarniţa. pe platoul din spatele bisericii, la cca. 1 km de ţărm, între DN 57 şi limita de N a comunei, pe terasa superioară a Dunării
Castrul roman de la Puţinei - La Cetatea lui Negru Vodă. în partea de SE a satului, în incinta Combinatului de apă grea ROMAG
Castrul roman de la Românaşi - La Cetate. la 300 m S de primele case din sat, spre Zalău
Castrul roman de la Roşiorii de Vede - Urluiu. la 8,5 km SV de oraş (în punctul în care Limesul Transalutanus se intersectează cu Valea Urluiu-capătul)
Castrul roman de la Salcia- La Cetate. în NV localităţii
Castrul roman de la Sânbotin - La Canton. în fosta grădină a lui Gheorghe Deaconu, la N de Valea Trant şi la E de calea ferată
Castrul roman de la Sighişoara - Podmoale. Castrul roman se află la 3 km NV de oraş, pe şoseaua Sighişoara - Mediaş.
Castrul roman de la Slăveni - La Cetate. lângă grădiniţă
Castrul roman de la Şuşag - Vârful lui Pătru. pe şaua dintre Vârful lui Pătru şi Vârful Auşelul
Castrul roman de la Sutoru - Gura Căpuşului. La sud-vest de localitate, pe stânga Văii Almaşului, la 400 m de intersecţia drumurilor Zalău - Cluj şi Zalău - Huedin
Castrul roman de la Tihău - Grădişte. la 150 m S de drumul judeţean Jibou - Surduc, în dreptul Fabricii de cărămidă
Castrul roman de la Titeşti. la confluenţa pârâului Barbului cu pârâul Titeşti, la 500 m V de sat, pe panta de V a Dealului Cazanului
Castrul roman de la Vărădia - Pusta/Rovina. Malul stâng al râului Caraş, păşunea comunală, cca. 500 m la sud de dealul Chiliila şi 500 m E de sat
Castrul roman de la Voislova. intravilan, la 200 m în spatele gării C.F.R.
Castrul roman de la Zăvoi. la km 22,200 pe şoseaua Caransebeş - Haţeg, în zona cimitirului din localitate
Castrul roman de pământ de la Izbăşeşti- Dealul Corbeanca. la "graniţa" dintre Fâlfani şi Izbăşeşti, pe dealul numit Corbeasca
Castrul romano-bizantin de la Mircea Vodă. în vecinătatea gării Mircea Vodă
Castrul roman Porolissum de la Jac - Pomet. Se află pe dealul Pomet.
Castrul roman Zernes-Dierna de la Orşova. Conform hărţii lui Marsigli, castrul se află la vest de râul Cerna.
Castrul şi aşezarea civilă de la Bumbeşti-Jiu - Gară. La 2,5 km S de oraşul Bumbeşti - Jiu, pe malul stâng al Jiului
Castrul şi aşezarea civilă de la Valea Perilor - Chivadarul. la 500 m N de sat, pe malul stâng al râului Motru
Castrul şi aşezarea romană (Acidava) de la Enoşeşti-Culă Enoşeşti. Situl se află în zona Culei; terasa dreaptă a râului Olt
Castrul şi aşezarea romană de la Gherla - întreprinderea Sortilem. Castrul se află la cca 1 km SV de oraş, între Canalul Morii, şoseaua Cluj-Gherla şi Someşul Mic, în incinta Combinatului de prelucrare a lemnului (Sortilem) şi în vecinătate.
Castrul şi băile romane de la Sfârleanca - La Cetate. La E de sat şi la est de râul Vărbilău, aproape de confluenţa cu Teleajenul, pe terasa medie.
Castrul şi limes-ul de la Purcăreni - Poiana Leana lui Nica. în "Poiana Leana lui Nica", pe malul drept al râului Doamnei, la intersecţia şoselei Piteşti-Câmpulung cu şoseaua spre Purcăreni
Castrul şi vicus-ul roman (municipiul Tibiscum) de la Jupa - Cetate. pe malul stâng al Timişului, la 200 m de sat şi 6 km de oraş
Castru roman de la Jac- Citera
Castru roman la Dunăreni-Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E, în vecinătatea estică a cetăţii Sacidava, după cetatea getică
Fortificaţia dacică şi castrul roman de la Cetatea de Baltă- Dealul Sântămăriei. la 1 km V de podul peste Târnava Mică şi 1,5 km V de staţia CFR
Situl arheologic de la Baru - La Comărnicel. la cca. 500 m S de castrul I
Situl arheologic de la Baru - La Comărnicel. pe vârful Comărnicel
Situl arheologic de la Breţcu-Cetatea doamnei Veneturne. la NE de sat, în faţa pasului Oituz, pe partea dreapta a Văii Breţcului, la vărsarea pârâului Breţcu în râul Negru
Situl arheologic de la Căşeiu (SAMVM) - Cetăţele. Urmele castrului pot fi identificate la 1,5 km E de sat, la 300 m de râul Someş, pe malul drept al râului Someş, la confluenţa cu pârâul Sălătruc.
Situl arheologic de la Cincşor -Cetate. la 6 km E de sat
Situl arheologic de la Cioroiu Nou - La Cetate. În marginea de SE a satului, la sud de drumul ce merge la Siliştea Crucii şi la vest de cel care merge la Boureni, la 200 m. de colţul de SV al cimitirului satului, într-o buclă făcută de apa Cioroiului către vest.
Situl arheologic de la Desa - Castraviţa. la 10 km S de sat, în dreptul ostrovului Acalia, borna fluvială 766
Situl arheologic de la Hoghiz - La Cetate. la 1 km V de sat, pe malul stâng al Oltului
Situl arheologic de la Ilişua - Vicinal. 4 km N de Someşul Mare, pe malul stâng al râului Ilişua
Situl arheologic de la Poarta Albă. prin capătul de S al satului
Situl arheologic de la Racoviţa. la 300 m V de DC şi 400 m E de Olt
Situl arheologic de la Romita - Cetate (Castrul Certiae). pe malul drept al Văii Agrisului la nord-est de localitate, între localităţile Romita si Brusturi, în imediata apropiere a fostelor grajduri CAP Brusturi
Situl arheologic de la Surducu Mare - Rovină. la 1,5 km spre NE de sat, pe o terasă joasă numită Rovină
Situl arheologic de la Voislova. lângă staţia de cale ferată
Situl arheologic din epoca romană de la Bumbeşti Jiu - Vârtop. la 800 m N de castrul cu zid de piatră din punctul "Gară" şi la 1,8 km S de oraşul Bumbeşti Jiu, la 1 km E de albia râului
Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - Cetatea Uriaşului. Situl se află pe platoul Turiac, prima terasă a Mureşului, cca. 2 km de la Geoagiu spre Simeria, satul Cigmău, pe malul drept al Mureşului
Situl arheologic din epoca romană de la Turda - Dealul Cetăţii. Situl se află la SV de oraş, între doi afluenţi ai Arieşului, pârâul Racilor şi pârâul Sândului.
Situl arheologic Războieni-Cetate. la 200 m V de grajdurile CAP |
|---|