Analiza descoperirilor relevă existenţa probabilă a unui sit cu caracter de cult (nu toate depunerile conţin şi resturi cinerare umane) care constă din depuneri de piese asociate cu resturi cinerare umane, împrăştiate pe ambele maluri ale pârâului amintit precum şi ale micilor afluenţi ai acestuia.
Fiind vorba despre descoperirii făcute cu detectorul de metale, nu sunt cunoscute informaţii clare în acest sens. Există o singură excepţie, anume situaţia C1 /2014 despre care se cunoaşte adâncimea maximă de 0,42 m precum şi existenţa unui singur nivel de depunere, respectiv cel antic.
Primele vestigii au fost descoperite (la liziera pădurii, pe prima terasă a Oltului, pe un platou alungit, de cca 220 m2, situat la peste 5,5 km de acesta) cu ajutorul detectoarelor de metale, în data de 26 mai 2014. Urmare a deplasării arheologilor Lucica Savu şi Florin Moţei, de la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, au fost recuperate mai multe artefacte, între care doi pinteni din fier şi o pafta şi mai multe de la o cană modelată la roata olarului. După plecarea reprezentanţilor muzeului cei doi posesori de detectoare de metale au continuat căutările, în condiţiile în care în zona nu era înregistrat nici un sit arheologic, prilej cu care au mai descoperit un complex, la o distanţă de cca. 800 m amonte de primul punct. Din acesta au recuperat mai multe obiecte, inclusiv un pumnal curb de tip sica şi fragmente osteologice calcinate. Piesele acestea au fost aduse la muzeu în dimineaţa zilei următoare, respectiv 27 mai 2014. Urmare a repetării deplasării în teren, în contextul în care reprezentanţii muzeului observaseră urmele unor fragmente de vase ceramice în pământul unde au fost identificate primele vestigii, a fost identificat un complex funerar, denumit C1,/2014, respectiv un mormânt de incineraţie în urnă. Analiza ulterioară a pieselor a confirmat existenţa unei necropole de incineraţie, databilă în secolele II-I a. Chr., care a făcut şi obiectul publicării.
Ulterior, în luna decembrie 2015 a mai fost adus la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov un lot de piese, de către aceeaşi posesori de detectoare de metale, despre care au precizat că ar constitui cinci grupuri de piese, toate identificate pe un afluent al Văii Seci, la mai mult de 600 m de prima serie de descoperiri (C1-C3/2014). Analiza acestui nou lot de piese a indicat posibila documentare a altor patru complexe încadrabile cronologic şi tipologic în acelaşi orizont cultural şi a unui altul cu vestigii specifice secolelor IV-III a. Chr. În privinţa acestora nu există certitudinea că este vorba despre morminte, în condiţiile nedescoperirii de fragmente osteologice. Pornind de la această ultimă informaţie s-a concluzionat că situl avea un caracter de cult, în condiţiile în care nu toate depunerile de piese erau însoţite de resturi cinerare umane.
Fiind vorba despre descoperirii făcute cu detectorul de metale, nu sunt cunoscute informaţii clare în acest sens. Există o singură excepţie, anume situaţia C1 /2014 despre care se cunoaşte adâncimea maximă de 0,42 m precum şi existenţa unui singur nivel de depunere, respectiv cel antic.
Primele vestigii au fost descoperite (la liziera pădurii, pe prima terasă a Oltului, pe un platou alungit, de cca 220 m2, situat la peste 5,5 km de acesta) cu ajutorul detectoarelor de metale, în data de 26 mai 2014. Urmare a deplasării arheologilor Lucica Savu şi Florin Moţei, de la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, au fost recuperate mai multe artefacte, între care doi pinteni din fier şi o pafta şi mai multe de la o cană modelată la roata olarului. După plecarea reprezentanţilor muzeului cei doi posesori de detectoare de metale au continuat căutările, în condiţiile în care în zona nu era înregistrat nici un sit arheologic, prilej cu care au mai descoperit un complex, la o distanţă de cca. 800 m amonte de primul punct. Din acesta au recuperat mai multe obiecte, inclusiv un pumnal curb de tip sica şi fragmente osteologice calcinate. Piesele acestea au fost aduse la muzeu în dimineaţa zilei următoare, respectiv 27 mai 2014. Urmare a repetării deplasării în teren, în contextul în care reprezentanţii muzeului observaseră urmele unor fragmente de vase ceramice în pământul unde au fost identificate primele vestigii, a fost identificat un complex funerar, denumit C1,/2014, respectiv un mormânt de incineraţie în urnă. Analiza ulterioară a pieselor a confirmat existenţa unei necropole de incineraţie, databilă în secolele II-I a. Chr., care a făcut şi obiectul publicării.
Ulterior, în luna decembrie 2015 a mai fost adus la Muzeul Judeţean de Istorie Braşov un lot de piese, de către aceeaşi posesori de detectoare de metale, despre care au precizat că ar constitui cinci grupuri de piese, toate identificate pe un afluent al Văii Seci, la mai mult de 600 m de prima serie de descoperiri (C1-C3/2014). Analiza acestui nou lot de piese a indicat posibila documentare a altor patru complexe încadrabile cronologic şi tipologic în acelaşi orizont cultural şi a unui altul cu vestigii specifice secolelor IV-III a. Chr. În privinţa acestora nu există certitudinea că este vorba despre morminte, în condiţiile nedescoperirii de fragmente osteologice. Pornind de la această ultimă informaţie s-a concluzionat că situl avea un caracter de cult, în condiţiile în care nu toate depunerile de piese erau însoţite de resturi cinerare umane.