Informaţii despre

Nume necropolă

Vezi şi

Situri arhelogice Ansamblul bisericii catolice de la Tg. Trotuş. la cca. 38 m spre S de biserica catolică actuală Ansamblul bisericii evangheliceSf. Bartolomeu de la Braşov Ansamblul bisericii Intrarea în Biserică - Scheiu de la Câmpulung Ansamblul bisericii medievale de la Coşeiu. pe un promontoriu al localităţii, pe parcela parohiei reformate. Ansamblul bisericii Sf. Gheorghe de la Târgovişte- Stelea Veche. Parcul Stelea Ansamblul bisericii Sf. Ilie de la Câmpulung Ansamblul bisericii Sf. Nicolae din Bacău. Situl se află la N de biserica actuală "Sf. Nicolae" Ansamblul Bisericii Sf. Nicolae- Geartoglu de la Târgovişte Ansamblul de cult medieval de la Brădeşti. La 280 m nord de sat, la NE de drumul judeţean şi la NE de râul Târnava Mare Ansamblul sitului medieval al bisericii Sf. Arhanghel Mihail Brăila. În centrul oraşului Brăila Ansamblul sitului medieval al bisericii Sf. Gheorghe Mirăuţi din Suceava. în apropierea Curţii Domneşti din Suceava, cartierul Mirăuţi Aşezarea Bodrogkeresztur de la Sânpetru German - Fântâna vacilor. la 300 m NV de localitate Aşezarea carpică de la Faraoani. la SE de sat Aşezarea Coţofeni de la Sănduleşti - punct 1. Aşezarea a fost descoperită pe drumul spre Cheile Turzii. Aşezarea dacică de la Comolău - Dombora. la marginea ridicăturii de teren ce se prelungeşte în curtea şi grădina lui St. Dombora Aşezarea de epoca bronzului de la Ţelna - Rupturi. la 500 m NE de capătul de N al satului Aşezarea de epocă medievală de la Răcăşdia. În centrul satului Aşezarea de epocă romană de la Hunedoara- Triaj. la ieşirea spre Simeria Aşezarea de epocă romană de la Orăştie - Glemea. Pe panta dealului Aşezarea de epocă romană de la Orăştioara de Jos - Glemea. Pe panta dealului Aşezarea de epocă romană de la Ostrovel - Luncă. În hotarul localităţii, la est de Pârâul Ortovarniţa şi la sud de drumul spre sarmizegetusa Aşezarea de epocă romană de la Sântandrei. În hotarul localităţii, la 2km nord de satul actual Aşezarea de epocă romană de la Valea Sâbgeorgiului - Dealul Gugtoi. În hotarul localităţii Aşezarea de la Creţeşti - La Intersecţie Aşezarea de la Gornea - ,,Cărămidărie'' Aşezarea din epoca migraţiilor de la Avrămeni-Sectorul zootehnic. Sit aflat în extravilan, la 850 m nord de sat, pe partea dreaptă a drumului Avrămeni-Panaitoaia Aşezarea din epoca migraţiilor de la Dara. în marginea de S a satului, pe stânga şi dreapta pârâului Dara Aşezarea din epoca migraţiilor de la Fundeni. în vatra satului, între şosea şi pârâul Câlnău la V de linia dintre Primărie şi podul spre Zărneşti Aşezarea din epoca migraţiilor de la Ghirbom - Gruiul Măciuliilor. la 2,5 km NE de sat Aşezarea din epoca migraţiilor de la Sânmiclăuş - Răstoci - Gruişor. la 1,5 km VNV de halta CFR "Sf. Nicolae" Aşezarea din perioada medievală de la Româneşti -La bisericuţă. Aşezarea este situată intravilan, pe un loc viran din stânga şoselei Ştefăneşti-Iaşi, pe locul unei foste biserici, la NV de actuala biserică. Aşezarea Dridu de la Văleni-Dâmboviţa- La morminţi. la 2 km SV de sat Aşezarea eneolitică de la Ip - Pincedomb. la cca. 1 km SE de sat Aşezarea fortificată dacică de la Cugir - Cetăţuia. la 1 km V de marginea oraşului, pe dealul Crucea lui Maniu Aşezarea Gârla Mare de la Cârna-La rampa boţogului. pe malul de sud al lacului Bistreţ, pe grindul Prundu Măgarilor Aşezarea Gârla mare de la Moldova veche. Într-un loc de pe insulă, situat pe malul Dunării Aşezarea hallstattiană de la Budeşti-Fânaţe - Benişoara Aşezarea hallstattiană de la Zerindul Mic. la 500 m V de sat Aşezarea Lăpuş de la Libotin - Dâmbul Crucii I. La aproximativ 200 m nord de localitate, în imediata apropiere de drumul ce leagă localităţile Rogoz şi Cupşeni, pe terasa înaltă din dreapta râului Rotunda (Libotin) Aşezarea medievală de la Bărbuleţu - Grui. Situl se află în centrul satului, la N de biserică, pe terenul fostei ferme Bărbuleţu. Aşezarea medievală de la Bucecea - Biserica pustie. Sit arheologic în extravilan, aflat pe terasa inferioară a Siretului; la 800 m sud-vest de şoseaua Botoşani-Siret, pe partea stângă a pârâului Sireţel Aşezarea medievală de la Criş - Podul Bisericii Aşezarea medievală de la Prăjeni - Clobanţi. Aşezarea se află atât intravilan cât şi extravilan, în partea nord-vestică a satului, pe panta lină a terasei din stânga Milentinului, sub Coasta Cioroganilor. Aşezarea medievală de la Reci - Faţa Morii. pe malul râului Aşezarea medievală de la Şirioara - Poderei. la V de Cetate Aşezarea medievală timpurie şi necropola de la Valul lui Traian. la SE de localitatea Valul lui Traian, la S de Valul de piatră, la cca. 2 km de DN 22 Aşezarea preistorică de la Sânnicoară. Aşezarea este situată pe malul stâng al Someşului, în apropiere de sat. Aşezarea romană de la Alburnus Maior- Perimetrul I şi II. între Valea Seliştei şi Valea Nanului Aşezarea romană de la Fântâna Aşezarea romană de la Sfântu Gheorghe. între străzile Roosvelt, Malinovski şi Piaţă, pe malul stâng al pârâului Debren Aşezarea romană de la Târgu Secuiesc. în centrul oraşului Aşezarea romano-bizantină de la Corabia-Celei Aşezarea Sântana de Mureş de la Dulbanu - Valea Dulbanului. la NV de sat Aşezarea Schneckenberg de la Ghimbav. în stânga şoselei Ghimbav-Codlea, înainte de podul de peste Bârsa Aşezarea şi mormântul neolitic de la Band Aşezarea şi mormintele de la Căpleni-Tagul lui Rock Aşezarea şi necropola Basarabi de la Berzasca - Staţia de pompare - I.F.E.T''. În partea estică şi la vest de comună Aşezarea şi necropola daco-romană de la Sântana. la 1 km E de gară, în dreptul bifurcaţiei liniilor ferate Arad - Oradea şi Arad - Brad, în livadă Aşezarea şi necropola de epoca bronzului de la Banloc. Situl este imprecis situat în hotarele localităţii. Aşezarea si necropola de epocă medievala timpurie de la Beba Veche. Situl este imprecis localizat în hotarele localităţii Aşezarea şi necropola de incineraţie de la Cuci - Grădina fostei C.A.P.. Situl se află în apropierea podului Mureş, în stânga şoselei spre Târgu Mureş. Aşezarea şi necropola de la Berzasca - Cracul cu Toacă'' Aşezarea şi necropola de la Cherechiu- Grindul Pordomb Aşezarea şi necropola de la Ciumeşti- Silozuri Aşezarea şi necropola de la Iclod - Pământul Vlădicii. Situl de află pe terasa superioară de pe malul stâng al Someşului Mic, la V de râul Someşul Mic şi la S de Valea Dallas, între Şuşee, drumul european E.60, calea ferată şi Someş. Piatra km 35 DN Cluj-Dej, de-o parte şi de alta a căii ferate şi a şoselei Aşezarea şi necropola (?) de la Margine -Natu Aşezarea şi necropola de la Parepa - La Sărături. Situl se află la est de sat pe Valea Parepa, într- zonă inundabilă. Aşezarea şi necropola de la Ştorobăneasa-Satul Nou. Situl arheologic se află pe un rest de terasă, în lunca Teleormanului, pe malul drept al Teleorman, pe terasa secundară, respectiv malul stâng al unui fost lac de meandru, între satele Cernetu şi Ştorobăneasa (cartierul "Satul Nou"), aflată la o distanţă Aşezarea şi necropola de la Zau de Câmpie - La Grădiniţă. Punct situat în centrul localităţii, la circa 40 m de şoseaua judeţeană Luduş-Band-Tg. Mureş, pe terasa mijlocie a pârâului de Câmpie, în curtea (spatele) Grădiniţei de copii. Aşezarea şi necropola de tip Chilia-Militari de la Negraşi Aşezarea şi necropola din Albeşti - Curtea şcolii. Situl se află intravilan, în curtea şcolii din localitate. Aşezarea şi necropola din epoca bronzului de la Gorgota - La Cazan Aşezarea şi necropola din epoca migraţiilor de la Cotorca. la 1,7 km N- E de marginea satului nou şi la 0,8 km de calea ferată Aşezarea şi necropola din Latene de la Braşov - Fabrica de acid sulfuric Aşezarea şi necropola Ferigile-Bârseşti de la Stoeneşti - Valea Miriuţei. la intrarea în sat, spre V, la cca. 700 m de şoseaua Câmpulung - Târgovişte Aşezarea şi necropola geto-dacică de la Mănăstirea. În marginea de NE a localităţii, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe partea dreaptă a şoselei către Coconi, unde se află sediile secţiei locale de drumurilor şi poduri şi a Nutricom Mânăstirea. Înainte de revoluţie aici era sectorul zootehnic al CAP M Aşezarea şi necropola medievală de la Botoşani-Cartierul Popăuţi. Sit arheologic aflat în partea de nord-vest a oraşului, la 100 m nord-est de gara Botoşani. Aşezarea şi necropola medievală de la Bucureşti - Biserica Dobroteasa. Biserica Dobroteasa, între Calea Văcăreşti, str. V. Stanciu şi Piscului Aşezarea şi necropola Noua de la Ozun - Spatele Tulgheşului. în dreptul drumului de câmp ce duce de la Ozun la Măgheruş, malul stâng al Râului Negru Aşezarea şi necropola post-romană de la Corneşti - Obiectiv 7. Situl se află pe terasa sudică a văii pârâului Carani, la 150 m est de DN 69 (în imediata apropiere a liniilor de tensiune medie de 20 KW de lângă DN 69) şi la aproximativ 1,5 km de staţia Petrom. Aşezarea Wietenberg de la Sânzieni - Locul Domnesc. în stânga liniei ferate spre Târgu Secuiesc Aşezare deschisă şi necropolă Aşezare deschisă şi necropolă Aşezare deschisă şi necropolă Aşezare din epoca bronzului de la Crizbav. la circa 300 m. sud-vest de punctul la Stejari Aşezare din epoca bronzului de la Prejmer - Ţiglărie aşezare şi necropolă aşezare şi necropolă aşezare şi necropolă aşezare şi necropolă aşezare şi necropolă aşezare şi necropolă aşezare şi necropolă Biserica Adormirea Maicii Domnului de la Sadu Biserica din Deal de la Sighişoara Biserica evanghelică din Teaca Biserica fortificată şi necropola medievală de la Cenade. în partea de V a localităţii, la cca. 18 km de Copşa Mică şi 20 km de Blaj în podişul Târnavelor, la cca. 5 km de Tărnava Mare, în dreptul localităţii Lunca Biserica Fundeni şi necropola medievală de la Câmpulung. În extremitatea sud-vestică a oraşului Câmpulung Biserica Greci de la Buzău Biserica greco-catolică cu hramul Sf. Nicolae si cimitirul medieval de la Orăştie. Într-un vechi cartier al oraşului, într-o zonă de case situată la S-E de cetate, peste Apa Orăştiei şi în stânga drumului ce iese spre Grădişte, se află un vechi cimitir care a funcţionat până târziu, după al doilea război mondial. Într-o margine a cimiti Biserica Mănăstirii de la Sighişoara. Biserica se află în cetatea Sighişoara, la intrarea prin Turnul cu Ceas, în partea dreaptă. Biserica medievală de la Beiuş - Cimitirul catolic Biserica medievală de la Berzovia - Dealul Ciclău. la 200 m V de Cantonul silvic Biserica medievală de la Caşolţ - Dealul Bisericii. Biserica se află pe valea Hârtibaciului. Biserica medievală de la Mihail Kogălniceanu - Crucea Movila înaltă. la 3 km SV de Oraşul de Floci Biserica medievală de la Reşiţa - Ogaşele. cartier Moroasa, lângă Ateneul Tineretului Biserica medievală de lemn de la Ursaţi-La Bisericuţă. La nord de satul Ursaţi, la confluenta pârâului Suşiţa Verde cu Suşiţa Seacă (Susenilor), în apropierea fostelor saivane ale comunei Leleşti. Locul este marcat printr-o bornă, construită din câteva pietre zidite, ce indică după tradiţie, altarul unui vech Biserica medievală fortificată unitariană de la Ilidia - Dealul Cetate. Pe latura nordică a satului actual, pe culmea unui deal mărginit de două pârâiaşe ce se varsă în Nera, în grădinile locuitorilor Teicu Petru, Suru Gheorghe şi Coceni P. Biserica medievală Sf. Gheorghe de la Târgovişte Biserica reformată de la Vălenii de Mureş. Biserica se află pe partea dreaptă a râului Mureş, pe o terasă a acestuia. Biserica reformată din Sântana de Mureş Biserica reformată medievală (fostă greco-catolică) din Sântimbru. centrul satului, în apropierea haltei CFR, pe malul drept al Mureşului, la confluenţa cu pârul Galda Biserica romanică de la Petriceni - Loc de sat. între pâraiele Ceklas şi Faluhely pataka Biserica romano-catolică de la Armăşeni. În capătul estic al bazinului Ciucului, la vest de munţii Ciucului-Culmea Havas şi la 400 m nord de pârâul Taploţa; biserica parohială romano-catolică se află în centrul satului lângă drumul comunal pe un mic promontoriu, înconjurată de un zid de incintă. Biserica Roşie din Târgovişte. în partea de SE a vetrei oraşului medieval Târgovişte, pe Calea Domnească, nr. 261, la intersecţia străzilor Calea Domnească şi Nicolae Radian. Biserica Sfântul Ioan Nou (Sfântul Ioan Botezătorul) din Bucureşti. Fosta adresă a bisericii era Bd.1848 nr. 38. Biserica Sfântul Nicolae - Udricani de la Bucureşti. sector 3 Biserica Sf. Gheorghe Nou de la Bucureşti. Între Bd. I. C. Brătianu, str. Lipscani, Băniei şi Cavafii Vechi; Biserica "Sf. Gheorghe Nou", în parcul din jurul bisericii Biserica Sf.Împăraţi din Băbeni. Situată în zona central-estică a satului, pe terasa superioară de pe malul drept al râului Râmnicu Sărat. Biserica Sfinţii Arhangheli a boierilor Slăviteşti. pe malul stâng al pârâului Luncavăţ, aproape de confluenţa cu izvorul Bătrâneasca Biserica Sf. Martin de la Braşov Biserica Sf. Mina de la Târgovişte. Parcul Chindia, Teatrul de Vară Biserica Sf. Nicolae - Banu de la Nicoreşti. lângă primărie, la vest de pârâul Tecucel care străbate satul prin mijlocul său Biserica Sf. Nicolae de la Ceplea. la 50 m N de pârâul Valea Satului Biserica Sf. Nicolae de la Mihăileşti Biserica Sf. Treime de la Siret Biserica Sf. Voievozi Mihail şi Gavril de la Târgovişte Biserica şi necropola de la Călineşti - Dealul Bisericii Biserica şi necropola de la Duleu - ,,Cucuiova''. Situl este imprecis localizat. Biserica şi necropola de la Duleu - ,,Ţărni''. Situl este imprecis localizat. Biserica şi necropola de sec. XVIII de la Bucşeneşti Biserica şi necropola medievală de la Cârnecea - Dealul Bisericii'' Biserica şi necropola medievală de la Curtea de Argeş - Drujeşti Biserica şi necropola medievală de la Galaţi Biserica Trei Ierarhi din cadrul ansamblului Colţea de la Bucureşti Biserica Unitariană de la Jacodu. Satul Jacodu este amplasat pe partea superioară a pârăului Veţca, care aparţine de bazinul râului Târnava Mică. Catedrala romano-catolică de la Alba Iulia Centrul istoric Sibiu - Piaţa Huet, Biserica evanghelică Cetatea bizantină de la Nufăru - Trecere bac Cetatea medievală de la Enisala - partea de S a localităţii. partea sudică a satului delimitată de drumul judeţean Enisala - Babadag, intravilan Cimitir în Botoşani - str. Armeană 3 Cimitirul de ciumaţi de la Târgovişte Cimitirul de epocă modernă de la Cetăţuia. lângă zidul de incintă Cimitirul de la Lehliu - Cimitirul părăsit. în partea de E a satului Lehliu, pe malul lacului Lehliu I, pe drumul ce merge spre Săpunari, de la primărie prima uliţă pe dreapta, pe malul drept al pârâului Profirei Cimitirul de sec. XIX de la Curăteşti. La 100 m NE de biserica părăsită de pe malul lacului Mostiştea, de la S de Curăteşti Cimitirul din epoca modernă de la Şimian. pe insula Şimian Cimitirul hallsttian de la Brateiu - La Zăvoi. Cimitirul a fost descoperit în nisipăria din locul numit "La Zăvoi", situată la 1 km de Bratei, spre Sighişoara. Cimitirul medieval de la Alba Iulia- Sf Mihail. Sf. Mihail Cimitirul medieval de la Oradea - Seleuş. Piaţa Nucetului Cimitirul medieval de la Răchiteni - Cimitirul Vechi. pe malul drept al râului Siret Cimitirul medieval de la Târgovişte Cimitirul ortodox de la Suplacu de Barcău- str. Zarandului Cimitirul plan scitic de tip Cimbrud. sudul şoselei Târnăveni-Blaj, a doua terasă a pârâului Târnăveni Cimitirul roman de la Alba Iulia - Podei. La S de cetate, deasupra cimitirului ortodox, pe Dealul Furcilor. Cimitirul şi biserica medievală de la Cherechiu - Movila germanilor. t. 78, p. A 785, S = 21,68 ha Cimitirul vechi românesc de la Hăghig. la marginea satului Complexele funerare de la Moacşa - Zadogoş. catunul Eresteghin (sat desfiinţat şi înglobat în Mocşa), la sud de sat, pe culmea Zadogoş Complexele funerare de la Pietricica - La Mesteceni. Complexele funerare se află la 2 km N de sat, pe o culme a dealului Bradu. Complexul de necropole de la Chirnogi-Rudari. Pe Terasa Rudarilor, terasa înaltă a Dunării, la 200 m vest de cartierul Rudari din comuna Chirnogi Descoperirea funerară de epocă romană de la Iaz-Dâmb. Situl este plasat în apropiere de punctul Dâmb. Descoperirea funerară geto-dacică de la Ozun. pe malul drept al Râului Negru Descoperire funerară la Cheţ Descoperirile funerare de epocă daco-romană de la Ghecea-Cărămidăria Kovaković. Cărămidăria Kovaković Descoperirile funerare de la Bogâltin - Peştera Gogâltan'' Fortificaţia de la Drencova - La Cetate. la 1,5 km spre Cozla pe malul Dunării. Fortificaţia medieval timpurie de la Zalău-Ortelec - Cetate. în stânga şoselei Zalău - Creaca - Jibou, pe pârâul Ortelec, afluent al râului Zalău Grup de movile de la Peceneaga. Movilele se află la cca. 0,5-1 km E de localitate şi la V de Dealul Nisip, de o parte şi de alta a drumului Peceneaga - Traianu. mormânt tumular preistoric (?), aşezare deschisă şi necropolă (?) mormânt tumular preistoric (?), aşezare deschisă şi necropolă (?) mormânt tumular preistoric (?), aşezare deschisă şi necropolă (?) mormânt tumular preistoric (?), aşezare deschisă şi necropolă (?) Morminte cu urne de la Crăciuneşti - Pârâul Mare. Punct situat la cca. 1 km depărtar de fostul sat Foi (contopit în Crăciuneşti). Mormintele medievale de la Nicolinţ - Râpa galbenă. La circa 800m de nicolinţ, urmând drumul ce duce spre berlişte, în punctul în care acesta taie prima terasă a râului Morminte paleocreştine de la Mangalia. pe şoseaua spre Albeşti, în zona intersecţiei cu str. Vartejan, în dreptul Fabricii de lapte Morminte romane la Balomiru de Câmpie-extravilan Morminte sarmatice la Conceşti-Cătunul Brăteni. Sit în intravilan, situat în vatra satului, la 900 m sud-est de biserică Movilele funerare de la Şuşca. între Şuşca şi Pojejena Necropla tumulară de la Hârşova (lângă E60). Necropola este situată la ieşirea din localitatea Hârşova, în partea de E a localităţii, în stânga drumului E60. necropoă Necropoă Necropoă Necropoă Necropoă Necropoă Necropoă necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropola necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă necropolă (?) necropolă (?) necropolă (?) Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă Necropolă (?) Necropolă avarică de la Câmpia Turzii. Necropola a fost descoperită pe teritoriul dintre oraş şi Turda, la V de calea ferata, fosta proprietate Betegh. Necropola birituală - Apulum II - Profi. La ieşirea din municipiul Alba Iulia, lângă drumul spre Zlatna; la intersecţia Bulevardului Victoria cu str. Cale Moţilor Necropola birituală de la Baia - Linia 812 Medgidia - Tulcea, km 79+450 - 79+600. Situl se află la cca. 1,5 km S de comuna Baia Necropola birituală de la Isaccea - La Movilele Dese. Necropola se află la vest de DN 22, şirurile de movile fiind orientate de la NE la SV. Necropola birituală de la Platoneşti Necropola birituală din epoca migraţiilor de la Polocin - Islaz. 400 m N de punctul "La movilă", pe malul opus pârâului Tutova, la aproximativ 200 m S de ultima casă din extremitatea sudică a satului Necropolă birituală Dridu de la Sultana. La marginea de nord a satului Sultana, pe versantul de est al "Văii Chirnogeanului", pe un loc necultivat, unde localnicii depozitează gunoaie. Necropola carpică de la David - În ţarină. la 1,5 km E de sat Necropola carpică de la Dochia - La Perdele. în partea central estică a depresiunii Cracău-Bistriţa, la 2,5 km est de satul Dochia Necropola carpică de la Onceşti - Canton Necropola carpică de la Onceşti - Valea Iepei. La marginea de NE a satului şi latura de V a cantonului 7 Necropola carpică de la Poiana- La Podul lui Pânzaru Necropola carpică plană de la Dămieneşti - La Tomiţă Necropola celtică de la Blandiana- Depozitul MAN. la 1 km VNV de ferma IAS Necropola celtică de la Comlod - Dealul Viilor Necropola celtică de la Dezmir. Necropola a fost descoperită la marginea de V a atelierelor CFR, într-o carieră de pietriş Necropola celtică de la Orosfaia- Groapa Viilor Necropola celtică din sec.IV-III î.Hr.de la Arad - Gradina fostului C.A.P. Necropola cetăţii Axiopolis - Cernavodă. Necropola se află la 4,5 km S pe şoseaua Cernavodă - Cochirleni şi la 70 m V de şosea. Necropola creştină de la Tulcea - str. slt. Corneliu Gavrilov Necropola culturii Tei de la Chirnogi-Şuviţa lui Ghiţan Necropola daco-romană de la Lunca. la Drăguţa Simion şi în curţile vecinilor Necropola daco-romană de la Suatu - Somoşa Necropola daco-romană de la Tomnatic. Pe teritoriul localităţii, la 800 m sud de aceasta Necropola de epoca bronzului de la Beba Veche. La 3 km de sat pe drumul spre Kiszombor Necropola de epoca bronzului de la Chişoda-Ţiglărie. Situl a fost identificat în hotarul localităţii. Necropola de epoca bronzului de la Cruceni-lângă grajdurile fostului CAP. Necropola a fost identificată în hotarul localităţii, lângă grajdurile fostului CAP Necropola de epoca bronzului de la Mihai Bravu - La Movile. 700-800 m V de Mihai Bravu Necropola de epoca bronzului de la Vlăsineşti - Vatra satului. Situl se află intravilan, la 250 m sud de Căminul Cultural al satului. Necropola de epoca bronzului târziu de la Gara Rosieşti-Groapa ecologică. La aprox. 1,2 km sud-est de satul Roşieşti Gară, pe partea dreaptă a DC 53, la sud de amplasamentul Gropii ecologice Roşieşti, pe un martor de eroziune al Dealului Ciunta, pe dreaptă a pârâului Idrici, afluent de dreapta al râului Bârlad. Necropola de epocă medievală de la Orţişoara. În hotarul localităţii Necropola de epocă medievală de la Vizejdia. În hotarul localităţii Necropola de epocă medievală timpurie de la Denta. Necropola a fost identificată în hotarul localităţii. Necropola de epocă medievală timpurie de la Deta-La Cariera de nisip. Necropola descoperită este situată în hotarul localităţii Necropola de epoca migraţiilor de la Botoşani-Gară. Necropola este situată în intravila, la circa 70-80 m nord-est de Gara Botoşani, la 2,50 m sub nivelul actual de călcare Necropola de epoca migraţiilor de la Movileni-Valea Hârtopului. Sit în extravilan, situat în marginea de est a satului, pe partea stângă a văii Hârtopului Necropola de epoca migraţiilor de la Năeni - La cruce. SSE de sat Necropola de epoca migraţiilor de la Ocna Sibiului - Lab. Necropola a fost descoperită la marginea de nord-vest a localităţii. Necropola de epoca migraţiilor de la Oradea-Salca Necropola de epoca migraţiilor de la Valea Râmnicului - Movila Mare. la cca. 1,5 km S de sat la E de drumul spre satul Heliade Rădulescu Necropola de epocă necunoscută de la Stamora Germană Necropola de epocă necunoscută de la Timişoara - Parcul Central Necropola de epocă romană de la Haţeg- Platou. La nord de drumul spre Unirea, la ieşirea din Haţeg Necropola de epocă romană de la Sânnicolau Mare - Vale. În apropierea punctului Selişte, între drumul care duce spre Saravale şi un şanţ mare fără apă (fostul curs al Arancăi_ Necropola de epocă romană de la Spini. Pe margine DN7, la nord de covorul asfaltic, la intrarea în sat dinspre Orăştie Necropola de epocca medievală de la Checheş-Dealul Mormânţiului. Dealul Mormânţiului Necropola de incineraţie de la Floreşti-Culmea Motrului. Situl se află pe un deal situat la aproximativ 1,5 km de albia pârâului Motru şi aproximativ 0.7 km nord de pârâul Peşteana Necropola de incineraţie de la Gârliţa Necropola de incineraţie de la Târgu Secuiesc - Piaţa de găini Necropola de incineraţie din epoca fierului de la Caransebeş-Şuşară-Rovină. Situl se află la cca 400 m sud de drumul Caransebş-Haţeg şi la 2 km sud de Iaz, de-a lungul terasei a III-a de pe malul drept al râului Timiş Necropola de inhumaţie de la Agârbiciu. Necropola a fost descoperită între Agârbiciu şi localitatea Axente Sever. Necropola de inhumaţie de la Tulcea - S.C. Aquaserv S.A. - Uzina de apă. Pe marginea Drumului Naţional 22. Necropola de la Alba iulia- Apulum II- Bulevardul Republicii. în intravilanului oraşului Alba Iulia, aprox. 35-40 m spre E de centrul intersecţiei B-dului Republicii cu Calea Moţilor, la 25-20 m spre E de Staţia de benzină OMV; la 50 m spre SE de magazinul Profi; la 80 de m spre N de Direcţia Judeţeană de Agricultur Necropola de la Alba Iulia -Staţia de carburanţi OMV. Terenul situat în parcarea din faţa stadionului "Cetate" Necropola de la Almaşu Sec - Valea Ursului. Linia de curent de tensiune medie, DC 124 Archia - Almaşu Sec; la nord de Valea Ursului Necropola de la Archiud Necropola de la Băcâia. pe proprietate a lui Juca Manilie Necropola de la Boroaia - La Tolan. la cca. 500 m S de sat Necropola de la Boroşneu Mare Necropola de la Brâncoveneşti - Pădure. Necropola se află în pădurea din apropierea localităţii. Necropola de la Călineşti - La Biserică. Necropola se află la cca 120 m NE de biserica monument istoric Adormirea Maicii Domnului, în partea de SE a satului Caălineşti Necropola de la Callatis - str. G-ral Boerescu Necropola de la Capidava - La Grajduri. la 500 m ESE de cetatea Capidava Necropola de la C. A. Rosetti - Movila Rosetti. la 8 km E de sat şi 0,5 km de şoseaua Buzău - Brăila Necropola de la Cioranca - Movila Ciorăncii. la NE de sat cca. 1,6 km Necropola de la Cioranca - Movila Mică. la SE de sat, cca. 0,4 km Necropola de la Cioranii de Sus - Ograda Chirnogi Necropola de la Clondiru - Movila Ciura. la SE de sat, la 5,5 km de la marginea satului Necropola de la Costeşti - Movila Costeşti. la 2,75 km S de sat, imediat la V de şoseaua Buzău - Bucureşti Necropola de la Costeşti - Movila Plată. la 5,3 km S de sat, lângă şoseaua spre Bucureşti Necropola de la Cracul Almaj. În locul lui Arsenie din Sicheviţa Necropola de la Dealul Furcilor-Întreprinderea Apulum S.A.. la cca. 50 m de str. Izvorului, în vecinătatea Înterprinderii de Porţelanuri "Apulum S.A.", chiar la marginea unei terase Necropola de la Decea- Pădurea Colegiului Bethlen Necropola de la Dulbanu. la 1,4 km E de sat, lângă şoseaua Mizil - Amaru Necropola de la Duleu - ,,Codru''. Situl se află la 4 km sud de sat. Necropola de la Florica - Movila Manciului. la 3,25 km E de sat Necropola de la Fotin - Movila lui Spătaru. la 1,7 km NV de sat, spre pădurea Crîngul Ursului, 200 m SV de Movila Spînzuratului Necropola de la Fotin - Movila Lungă. la 2 km NNE de sat, spre Balta Voctinu Necropola de la Fotin - Movila Spînzuratului. la 1,950 km NV de sat spre pădurea Crîngul Ursului Necropola de la Giurcani. la 2 km S de sat, pe o distanţă de cca. 9 km, între râul Elan şi şosea, spre satul Murgeni Necropola de la Glodeanu Sărat - Movila Sidiru. la 3,2 km S de sat Necropola de la Gomoeşti - Movila Gomoieşti. la 0,9 km E de sat Necropola de la Gornea - ,,La Brânzei'' Necropola de la Grădiştea - mormântul Elizei. La intrarea pe latura de sud a satului Gradistea de Jos, in partea stanga a soselei Sutesti - Gradistea, inainte de a trece podul peste raul Buzau, in dreptul pietrei kilometrice nr. 56, se afla un mic promontoriu Necropola de la Ilieni Necropola de la Izvoru - Dealul porcilor. la 200 m sud de gârla Cacaleţi, pe aceeaşi terasă cu necropola de sec IV, cele două obiective arheologice fiind separate printr-un teren neutru de circa 100-150 m Necropola de la Jeica Necropola de la Largu - Movila Mare. la 2 km S de sat Necropola de la Lemnia Necropola de la Limpeziş - Movila Ţiganului. la 1 km SE de sat Necropola de la Mangalia - str. Muncitorului nr. 10 Necropola de la Mediaş - Măzărişte pe Şes Necropola de la Mihăileşti - Movilele Mihăileşti. la 1,6 km V de sat peste baltă Necropola de la Movila Banului - Movila Cuira. la 2 km N de sat Necropola de la Nicoleşti - Movila Uncheaşu Lupu. la 3,5 km S de sat Necropola de la Padina - moşia Padina. la S de sat, 2,3 km pe moşia Padina Necropola de la Padina - Movila Băndoiu. la 1 km V de Satu Nou Necropola de la Pitulicea - Movila Pitulicea. la 1,5 km N de sat Necropola de la Pitulicea - Movila Snagov. în colţul de NV al satului, peste pârâul Sărata Necropola de la Pogoanele - Movila Pogoanele. la 1,9 km NE de marginea oraşului Necropola de la Pogoanele - Movila Văleanca. la 1,2 km de marginea oraşului Necropola de la Portăreşti - Giurgiţa - La Dârvari. fostul sat înglobat Portăreşti, în zona Fermei zootehnice nr. 3 a I. A. S. Segarcea, la 4 km N de biserica Urzica Mare Necropola de la Poşta Câlnău - Movila Potîrnicheşti. la 3 km V de sat, la V de torentul Valea Largă Necropola de la Râu Alb de Sus. Mormintele au fost localizate pe un vârf de deal, la est de sat. Necropola de la Ruşeţu Necropola de la Ruşeţu - Movila Coturi. în partea dreaptă a şoselei Necropola de la Ruşeţu -Movilele Gemene. în spatele hergheliei Necropola de la Scarlateşti - Movila Scorlăteşti. la 2,5 km SV de sat Necropola de la Şpălnaca - Şugud. la marginea de S a satului Şpălnaca Necropola de la Stâlpu - Movila Leoteasca. la S de sat, cca. 1,4 km S de staţia de transformare Necropola de la Stâlpu - Movila Saelelor. la 1,3 km E de sat , la E de valea Leoteasca Necropola de la Stâlpu - Movila Spătarului. la 1,7 km V de sat Necropola de la Stâlpu - Movila Ulmeni. la 2,2 km S de sat Necropola de la Tăul Cornei. Platou amplasat la 100m vest de Tăul Cornei, Între masivul Cârnic (Piatra Corbului) şi Ghergheleu Necropola de la Tulcea - str. Nalbelor. Necropola este localizată în zona de nord-est a localităţii. Necropola de la Turia Necropola de la Udaţi-Lucieni - Movila Udaţi. în stânga şoselei dintre Udaţi şi Udaţii Noi Necropola de la Ulmeni - Movila Ţigănilă. la 5,5 km S de sat Necropola de la Ulmeni - Movila Ulmeni. la 0,4 km SE de gara Ulmeni Necropola de la Valea Moldovei. la cca. 50 m de Căminul Cultural Necropola de la Valea Puţului - Plaiul Gugeasca. pe panta de S a dealului Plaiul Gugeasca Necropola de la Vintileanca - Movila Voineşti. la 2,650 km E de sat Necropola de sec. IV de la Sultana-Canalul de irigaţie. La est de sat, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe partea de sud a canalului de irigaţie de la Sultana, la 180 m de bazinul de apă Necropola de sec. IV p.Chr. de la Pogoneşti-La Movilă. de-a lungul pârâului Tutova, pe malul stâng al acestuia Necropola din bronzul timpuriu de la Almaşu Mare - La cruce. Situl se află deasupra cimitirului bisericii "Schimbarea la faţă" Necropola din epoca bronzului de la Broşteni - Valea Morii. pe drumul Broşteni - Tătăraşi Necropola din Epoca Bronzului de la Buhăceni - Din Jos de Deal. Necropola este situată extravilan, la 200 m est de şoseaua Truşeşti-Dângeni şi la 900 m vest de Movila din Ţiclău. Necropola din epoca bronzului de la Câmpulung - cartier Apa Sărată. cartier "Apa Sărată" Necropola din epoca bronzului de la Cândeşti-Vale - Dealul lui Istrate. Necropola se află la 0,5 km S de drumul spre satul Cândeşti Deal, şi la 1,5 km NE de Cândeşti Vale. Necropola din epoca bronzului de la Comişani - Şcoala - Movile. Necropola se află în spatele şcolii generale, la limita cu satul Lazuri (cota 238,2). Necropola din epoca bronzului de la Dumbrăviţa - Stucata. la hotarul satului Necropola din epoca bronzului de la Hăpria - Capu Dosului. la N de sat, faţă în faţă cu Măgura Străjii, la 2 km SE de râul Mureş Necropola din epoca bronzului de la Horodnic de Jos - Dealul Colnic. la cca. 600 m de Primărie. Necropola din epoca bronzului de la Izvoarele - Staţiunea pomicolă. pe malul stâng al Dâmboviţei, în grădina staţiunii, lângă DN 72 A Necropola din epoca bronzului de la Manga - Biserică. la N de biserica din sat Necropola din epoca bronzului de la Mihai Viteazu - Biserica reformată Necropola din epoca bronzului de la Moldova Nouă- Canalul Morii. dincolo de râul care se scurge în Dunăre Necropola din epoca bronzului de la Moldova Veche - Canalul Morii. Dincolo de râul care se scurge în Dunăre Necropola din epoca bronzului de la Pietroasa Mică. în vatra satului, în grădina locuitorului Victor Cojocaru şi în jur până la Ion al lui Alexe Petre Necropola din epoca bronzului de la Ploieşti- str. Pielari. cartier Tabaci Necropola din epoca bronzului de la Pordeanu. În hotarul localităţii Necropola din epoca bronzului de la Răuseni - Gârla Morii. Necropola este situată extravilan, la 250 n NV de halta Răuseni, în partea dreaptă a drumului care duce la Gârla Morii. Necropola din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Poduri pe Coastă. în nord-estul localităţii, in dreapta râului Suciu (Ţibleş) Necropola din epoca bronzului de la Suciu de Jos - Troian. pe terasa înaltă din stânga râului Suciu (Ţibleş), la aproximativ 1,5 km nord-est de localitate (Troian I) Necropola din epoca bronzului de la Turia Necropola din epoca bronzului de la Urseiu - Vârful Sultanu. la 3 km NE de sat, cota 848,7 m Necropola din epoca bronzului de la Valea Lungă Ogrea - Poiana Dracilor. la 2 km S de sat, pe partea stângă a Văii lui Nat Necropola din epoca bronzului de la Valea Viei - La Dedu. în marginea de E a satului sub dealul înalt Necropola din epoca daco-romană de la Fibiş-Ferma Ovega S.R.L.. Situl se află la 883 m sud de drumul Pişchia-Fibiş (şoseaua 692), la 4,6 km de biserica ortodoxă din Bencecu de Jos, la 7 km SV de biserica ortodoxă din Remetea Mică şi la 200 m nord de pârâul Firu Beregsău Necropola din epoca fierului de la Tăureni - Între lacuri. Mormintele au fost găsite pe limba de pământ, situată între lacuri, la SV de locul "Curechiaş". Necropola din epoca medievală de la Mediaş - Dealul Furcilor. Necropola a fost descoperită în estul oraşului. Necropola din epoca migraţiilor de la Bălăneşti - La Făcăiana. în marginea satului, la grajdurile CAP Necropola din epoca migraţiilor de la Bistriţa - Statia 110 kv. Terenul pe care a fost descoperită necropola este situat în marginea de nord vest a municipiului, lângă intersecţia drumului de centură cu drumul spre Sigmir. Necropola din epoca migraţiilor de la Boarta - Şoivani. Necropola a fost descoperită pe terasa dealului Zapozii la cca. 100 m V de Pinul Zapozii şi la cca. 50 m NV de DJ Boarta - Buia. Necropola din epoca migraţiilor de la Bogdăneşti. Necropola se află în partea de teren cuprinsă între malul vechii albii a Prutului şi şoseaua care duce de la Murgeni spre Fălciu (DN 24A), în marginea de nord-est a satului Bogdăneşti, pe o porţiune lată, în medie, de 22 m şi lungă de circa 200 m. Necropola din epoca migraţiilor de la Boldeşti. Situl se află intravilan, în zona Dispensarului şi a Magazinului universal. Necropola din epoca migraţiilor de la Căldărăşti - La Movilă. la 6,3 km S de sat, lângă calea ferată Necropola din epoca migraţiilor de la Chiojdu. în latura de S a satului, de o parte şi de alta a pârâului Bîsca, de la podul vechi spre cel nou Necropola din epoca migraţiilor de la Cioranca - Movilă. la NV de sat, spre Sărata Necropola din epoca migraţiilor de la Clondiru - Movila Veche. la 1,2 km S de sat Necropola din epoca migraţiilor de la Cluj-Napoca - Strada Coposu Corneliu Necropola din epoca migraţiilor de la Cotorca. la marginea de S a satului Necropola din epoca migraţiilor de la Dolheştii Mari - La Todoreasa. la marginea de V a satului Necropola din epoca migraţiilor de la Dulbanu. în Valea Dulbanului, la V de sat Necropola din epoca migraţiilor de la Găgeni - Movila Goală. la 1,3 km V de sat Necropola din epoca migraţiilor de la Leorda - La fermă. Necropola este situată extravilan, pe un bot de deal, aparţinând fostei Ferme I.S.C.I.P Leorda, la 1000 m S de Movila Balta Turcului. Necropola din epoca migraţiilor de la Lunca - Movila Mică. la cca. 150 m de Movila Nehoiu Necropola din epoca migraţiilor de la Lupăria - Dealul Struna. Aşezarea se află extravilan, la 750 m V-SV de biserica din sat, la 1600 m S de pârâul Leahu. Necropola din epoca migraţiilor de la Mihăileşti - Movila la Balta. în marginea de V a satului Necropola din epoca migraţiilor de la Mitoc-La Avădanei. Situl se află în vatra satului Mitoc, la 400 m vest de biserica satului Necropola din epoca migraţiilor de la Padina - Movila Chijdeanca. la 7,3 km S de sat Necropola din epoca migraţiilor de la Păun - Olăriţa. Necropola este situată extravilan, pe dealul aflat la vest de şesul Başeului, între satele Slobozia-Silişcani şi Păun. Necropola din epoca migraţiilor de la Pietroasele - Pe Bănie. la E de gârla Vâjâitoarea sau Cazaca, la cca. 450 m mai sus de şoseaua spre Saringa Necropola din epoca migraţiilor de la Pietroasele - Staţiunea de Cercetări Viti-Vinicole Pietroasa. la staţiunea viticolă, în zona cantină - dormitoare Necropola din epoca migraţiilor de la Popeni - Vatra satului. Necropola este situată intravilan, în vatra satului, între drumul George Enescu - Dumbrăviţa şi locuinţa lui Gheorghe Cojocaru. Necropola din epoca migraţiilor de la Şimian- Groapa cu lut Necropola din epoca migraţiilor de la Târnava - Palămor. Necropola a fost găsită pe teritoriul satului Târnava. Necropola din epoca migraţiilor de la Unţeni - Vatra satului. Necropola este situată intravilan, la 670 m nord-nord-est de biserica satului, pe un teren aflat între iazul Unţeni şi valea Stuhoasa. Necropola din epoca migraţiilor de la Vadu Soreşti - Dealul Şumurdoaia. la NE de sat, peste pârâu Necropola din epoca migraţiilor de la Valea Largă - Capul satului. Cariera de argilă, la 2,5 km NV de vatra comunei. Necropola din epoca migraţiilor de la Vlădiceni - Bîtca Vladiceni. la 3 km NV de sat Necropolă din epoca migraţiilor la Corlăţeni-Vatra Satului (est). Sit în intravilan, situat în partea de est a satului, la vest de iazul Putreda. Necropola din epoca modernă din Bucureşti-cartier Grozăveşti-Biserica Căldărenii Vechi. Lângă Biserica Căldărenii Vechi, pe malul drept al Dâmboviţei Necropola din epoca romană de la Brădeni - Dealul Bradului. Necropola a fost identificată pe versantul de S al dealului Bradului. Necropola din epoca romană de la Frecăţei. cca. 650 m E de sat, pe tersa de N a Teliţei Necropola din perioada migraţiilor de la Hăneşti - Vatra satului. Necropola este situată intravilan, în curtea şi în preajma Primăriei Hăneşti. Necropola din secolul II p. Chr. de la Oradea-Salca Necropola Dridu de la Chirnogi - Cariera de balast. la 1,5 km est de "Fântâna Mare" Necropola Dridu de la Platoneşti. la 1 km E de sat, la 3 km S de râul Ialomiţa Necropola elenistică de la Mangalia. Situl se află în zona stadionului, a Sanatoriului TBC şi a Spitalului municipal. Delimitarea este dată de str. Matei Basarab, la sud, la est de faleza M. Negre, la vest de ansamblul de locuinţe situate pe str. Rozelor, iar la nord de staţiunea Saturn. Necropola elenistică din Mangalia - str. General Vârtejanu, nr. 4 Necropola eneolitică de la Boldeşti. se găseşte la nord de sat, pe terasa înaltă a râului Ghighiu Necropola eneolitică de la Căscioarele-D-aia parte. Vizavi de satul Căscioarele, la 300 m nord de situl arheologic de la "D-aia Parte", pe malul de est al lacului Cătălui, pe un bot de terasă, în pantă Necropola eneolitică de la Căscioarele-Vizavi de Puţul Popii. La est de sat pe un bot de terasă, vizavi de "Puţul Popii",la 50 m vest de necropola de la "D-aia parte" Necropola eneolitică de la Chirnogi-Şuviţa Iorgulescu. Pe terasa înaltă a Dunării, pe versantul de est al Şuviţei Iorgulescu Necropola eneolitică de la Chirnogi-Şuviţa lui Vulpe. Pe versantul de est al Şuviţei lui Vulpe, pe terasa medie Necropola eneolitică de la Clondiru - Movila Ţigănilă. pe drumul spre Movila banului, la 3 km S de sat Necropola eneolitică de la Costeşti - Movila Budişteanca. la 2,7 km S de sat, la E de şoseaua Buzău - Bucureşti Necropola eneolitică de la Costeşti - Movila Pietrosul. la 2,5 km SV de sat Necropola eneolitică de la Deva - Ciangăi Necropola eneolitică de la Fotin - Movila Fotinu. la 1,2 km N de sat, pe drumul spre Balta Voctinu Necropola eneolitică de la Fotin - Movila Mică Fotinu. la 1,450 km N de sat spre Balta Voctinu Necropola eneolitică de la Măriuţa. la 250 m est de sat, vis-a-vis de tell-ul "La movilă" Necropola eneolitică de la Mitropolia - Movila Mitropolia. la 0,3 km S de sat Necropola eneolitică de la Olteniţa-fostele grajduri Calomfirescu. La 100 m est de Măgura Gumelniţa, pe panta terasei înalte de vizavi, pe malul stâng al Argeşului Necropola eneolitică de la Olteniţa-Valea Mare. Pe terasa înaltă, vizavi de Măgura Gumelniţa, în partea de nord Necropola eneolitică de la Puieştii de Sus - Movila Puieşti. la 0,4 km N de sat Necropolă eneolitică de la Radovanu-Moscalu. În partea de sud a satului, pe terasa înaltă de pe Valea Coadelor, în imediata apropiere a punctului "La Moscalu", dincolo de şanţul de fortficare a sitului arheologic Necropola eneolitică de la Ruşeţu -Movila Marginea. în colţul de S al satului Necropola eneolitică de la Ruşeţu -Movila Mioara. la 0,6 km V de sat, pe drumul spre castel Necropola eneolitică de la Săhăteni - Movila Rotundă. la 1 km S de calea ferată şi la 1,3 km E de canalul Năianca Necropola eneolitică de la Stâlpu - Movila Cucuteni. la 1,8 km NE de sat, în luncă Necropola eneolitică de la Sultana-Şcoala Veche. La nord de sat, la cca. 300 m NV de aşezarea Boian din punctul Gheţărie, chiar în apele lacului Mostiştea Necropola eneolitică de la Ţinteşti - Movila Săracă. la 5,5 km SSE de sat şi 4,5 km E de drumul Ţinteşti - Albeşti Necropola eneoltică de la Deva. via Steinmann Frigyes Necropola funerară din Latene târziu de la Buimăceni-Vatra satului. Necropolă situată în vatra satului, între şoseaua Albeşti-Todireni şi cursul Jijiei, pe terasa inferioară de pe stânga râului, în curtea locuitorului Nicolae Ringhilescu şi a vecinilor săi. Necropola Gârla Mare de la Liubcova - Ţiglărie. la marginea estică a satului, la 600 m de sat, pe teritoriul fostului depoyit de lemne Necropola Gârla Mare de la Ostrovu Mare - Bivolarii. pe malul Dunării, la 500 m E de sat Necropola germanică de la Apahida - lntersectia drumului European E576 cu DJ 161A, str. Libertăţii nr. 88. Necropola a fost descoperită lângă un punct control circulaţie, în centrul satului. Necropola germanică de la Cluj-Napoca - La Cărămidărie. Necropoala a fost descoperită în cartierul Cordoş. Necropola geto-dacică de la Chilieni. pe malul stâng al Oltului Necropola hallstattiană de incineraţie de la Mahmudia - Cairacul Mare. cca. 3 km SE de sat Necropola hallstattiană de la Băiţa - La Jie. Necropola se află la 350 m E-NE de sat, pe panta de SV a Turnului Băiţei. Necropola hallstattiană de la Blata Verde - Gura Blahniţei. la aproximativ 80 m de la vărsarea Blahniţei în Dunăre Necropola hallstattiana de la Bocşa - Dealul Mare.. Necropola a fost identificată pe deal, în dreapta drumului ce duce spre Ramna. Necropola hallstattiană de la Caşolţ - Trei Morminte. Situl se află la cca 2 km vest de necropola mare, în locul numit "La Trei Morminţi". Necropola hallstattiană de la Cerneţi. lângă serele fostului CAP Necropola hallstattiană de la Cipău - Gară. Necropola a fost descoperită în zona gării Cipău. Necropola hallstattiană de la Codru - La Boroghia. la cca. 2 km N de sat Necropola hallstattiană de la Deta. Necropola a fost identificată în hotarul localităţii. Necropola hallstattiană de la Dobolii de Jos - Mândra. la SE de sat, pe malul Oltului Necropola hallstattiana de la Drăgăneşti-Olt - str. Titulescu Nicolae Necropola hallstattiană de la Gura Câlnăului - Movila Tăbăcarului. la N de sat Necropola hallstattiana de la Hilişeu-Horia - Vatra satului. Necropola este situată intravilan, în centrul satului, la 100 m SE de biserică, în curtea Şcolii generale. Necropola hallstattiană de la Măceşti - Gomilă. La aprox. 200 m S de sat Necropola hallstattiană de la Mărişelu - Domneşti Necropola hallstattiană de la Moldova Nouă- Cariera de Banatite Necropola Hallstattiană de la Moldova Veche - Valea Boşneagului. La vest de această vale, aflată între Moldova Veche şi Pescari Necropola hallstattiană de la Nerău. La poalele movilei de pământ Hunca Mare Necropola hallstattiană de la Odobeşti- Pietre. Necropola este situată la 800 m N de aşezarea neolitică din punctul Măgura. Necropola hallstattiană de la Ostrov. în dreptul silozurilor SMA Necropola hallstattiană de la Păltiniş. La 100m SV de aşezarea pomenită mai sus Necropola hallstattiană de la Peciu Nou - În Irigat. situl se află la 2,052 km V-NV de biserica sârbească din Peciu Nou, la 6,3 km NV de biserica mânăstirii Cebza, la 5,83 km E-NE de biserica din Sânmartinu Sârbesc şi la 775 m N-NE de şoseaua Peciu Nou-Sânmartinu Sârbesc (593A). În raport cu actualul curs a Necropola hallstattiană de la Poşta - Valea Celicului Necropola hallstattiană de la Potârnicheşti - Movila Mare. la 12 km S de sat, pe culmea de la E de şoseaua Buzău - Focşani Necropola hallstattiană de la Româneşti-fostul C.A.P.. Sit poziţionat în câmpie, în zona fostelor sere de legume Necropola hallstattiană de la Stoicani - Dealul de pe Râpă. în vatra satului, la 150 m V de tell-ul "Cetăţuia" Necropola hallstattiană de la Teleşti - Livezile Mari. la 3 km SE de satul Drăgoieşti, la 500 m de râul Bistriţa Necropola hallstattiană de la Zăiceşti-Dealul Porcului. Necropola este situată la cca 100 m nord-vest de Movila de la Fermă, între aceasta şi grajdurile fostei ferme zootehnice aflate la sud-vest de satul Zăiceşti, pe panta sudică a Dealului Porcului. Necropola hallstattiană şi medievală de la Bistriţa. în incinta mânăstirii Necropola illyrică din epoca daco-romană de la Ruda-Brad - La Petroneşti. la 1km de Treptele romane Necropola Latène de la Adamclisi. la intersecţia DN 3 cu aleea spre Monumentul Triumfal, pe şoseaua naţională Necropola Latene de la Băltăgeşti. în vatra satului Necropola Latene de la Băneasa. în vatra satului Necropola Latene de la Bugeac - Canara. la 1,5 km SV de marginea satului, pe malul de N al lacului Necropola Latene de la Bugeac - Gheţărie. la extremitatea de SV a satului, pe malul lacului Necropola Latene de la Bugeac. în NE satului, între DN 3 şi braţul Ostrov, la km 118,8 Necropola Latene de la Caraorman-grindul Ivancea. pe grindul Ivancea Necropola Latene de la Cepari. Dealul Kohlenberg Necropola Latene de la Costeştii din Vale - Grajduri. pe malul drept al pârâului Tinoasa, la Necropola este situată pe malul drept al pârâului Tinoasa, la confluenţa cu râul Sabar şi imediat la SV de localitate. Necropola La Tène de la Desa - Castraviţa. Necropola se află la SE de dună. Necropola Latene de la Drăgăneşti-Olt - Via lui Mocioacă. la ieşirea din oraş spre Dăneasa Necropola Latene de la Dumbrăveni. Necropola a fost descoperită la Cariera de lut Şaroş. Necropola Latene de la Enisala - Valea Netului. la cca. 3 km S de sat Necropola Latene de la Fântânele. la E de sat, pe dreapta şoselei Turnul Măgurele - Zimnicea Necropola Latene de la Făurei. la cca. 200 m N de cimitirul turcesc Necropola La Téne de la Horodiştea - Vatra Satului Crăiniceni. Situl se află intravilan, în vatra satului, în partea de E a satului (cartierul Crăiniceni) pe partea stângă a şoselei Păltiniş-Rădăuţi-Prut, la 650 m E de biserica satului. Necropola Latene de la Mediaş - Podei. Necropola a fost descoperită la 1,5 km E de oraş, la punctul de intersecţie al şoselei Mediaş-Sighişoara cu calea ferată. Necropola Latene de la Moşna - Burgweg Necropola Latene de la Papiu Ilarian - La străunie. Necropola se află în vatra satului. Necropola Latene de la Podeni. în vatra satului, în curtea lui Modest Croitoru Necropola Latene de la Podenii Vechi. Situl se află intravilan şi este situat parţial în zona locuită, în zona bisericii şi a cimitirului. Necropola Latene de la Rotbav-Pădurea Dumbrava. Situl se află de-a lungul pârâului Valea Seacă, unul dintre pâraiele care coboară de la cetatea Crizbav, în zona de contact dintre Valea Oltului şi Munţii Perşani, pe terasa inferioară a acestora, la extremitatea estică şi la cca. 6 km vest de râul Olt. Necropola Latene de la Sarinasuf-vatra satului. sector V, în vatra satului Necropola Latene de la Şeica Mică - La Troci Necropola Latene de la Ţinteşti - Movila Comoara. la 1,5 km S de sat şi la 250 m V de drumul spre crama Garoflid Necropola Latene târziu de la Boldeşti - La Cărămidărie. Necropola este situată intravilan, la intrarea în sat, pe stânga şoselei, pe malul stâng al pârâului Ghighiu. Necropola Latene târziu de la Horodiştea - Vatra satului. Necropola este situată intravilan, la 450 m S-SV de biserica din sectorul vestic al satului Horodiştea, la 900 m V de fostele grajduri CAP. Necropola mănăstirii Antim de la Bucureşti. Între str. Justiţiei, George Georgescu şi Antim Ivireanu Necropola medievală de la Adăşeni-SMA. Sit aflat în extravilan, la nord de sat, pe terenul pe care se afla Secţia SMA din sat, mărginit la sud de Căminul-spital Adăşeni. Necropola medievală de la Albeşti-Pe Toloacă. Sit aflat în marginea de nord-nord-vest a satului, la sud-est de grajdurile fostului CAP Necropola medievală de la Bătineşti - Magazin sătesc Necropola medievală de la Blandiana - În vii. pe malul drept al Mureşului, la 200 m V de Şcoala generală Necropola medievală de la Borod - Cimitirul vechi. nr. topo 594-600, S = 1,81 ha Necropola medievală de la Brăila - cartier Biserica Veche. zona cuprinsă între Bdul A.I.Cuza, Calea Călăraşilor, str. Împăratul Traian, faleza Dunării (zona fostei mitropolii a Proilaviei), pe malul stâng al Dunării Necropola medievală de la Brăila. vatra medievală a oraşului Brăila1 Necropola medievală de la Brăşăuţi - Vatra satului. Pe malul stâng al Bistriţei, de-a lungul drumului dintre şcoală şi biserică, pe terasa râului. Necropola medievală de la Câmpeni Necropola medievală de la Castelu. în incinta SMA - ului Necropola medievală de la Ciclova Română - La Morminţi. la cca. 2 km de sat, pe malul stâng al pârâului Vraniul Mare Necropola medievală de la Cotorca Necropola medievală de la Curcani - Cărămidărie I. pe malul de sud-est al bălţii Topilele, la marginea de NV a comunei, pe drumul ce merge spre Luica, la marginea satului Necropola medievală de la Focşani-Gologani Necropola medievală de la Fotin. în marginea satului, lângă Cramă Necropola medievală de la Galoşpetru - Dâmbul Morii. la 1 km N de centrul localităţii, în stânga drumului ce duce la Văşad Necropola medievală de la Gheboaia - Movila din Câmpul Budii. Movila se află la 2 km N de localitate, imediat sub dealul "Viile Româneşti". Necropola medievală de la Gherăseni. în curtea şcolii generale şi în zona de la N de biserică Necropola medievală de la Gornea - Ogaşul lui Udrescu. la 1 km S de sat Necropola medievală de la Hulubeşti- Cimitir. În cimitirul satului. Necropola medievală de la Hunedoara- Dealul Comorilor. pe dealul aflat către Răcăştia Necropola medievală de la Lipia. la 1 km V de intersecţia D. N. 1 B cu şoseaua spre Lipia, la N de D. N. 1 B 40 m Necropola medievală de la Mălăieşti- Progadea cea Veche. în hotarul localităţii Necropola medievală de la Mavrodin- Biserica. la 200 m de vechea biserică a satului Necropola medievală de la Mehadia - Valea Bolovaşniţei. la 3 km N de localitate, lângă castrul roman Necropola medievală de la Miercurea Ciuc - Cioboteni - Dealul lui Adam şi Eva. pe partea de E a bisericii Sf. Pavel, în exteriorul zidului bisericii Necropola medievală de la Miletin - Centrul Satului. Situl se află intravilan, în centrul satului, la 300 m SE de biserica satului. Necropola medievală de la Moldoveneşti. Necropola a fost descoperită lângă Biserica Unitariană şi în grădina castelului Josika, azi sediul primăriei. Necropola medievală de la Muscel - La Părul înecăcios. Necropola se află în vatra satului. Necropola medievală de la Nufăru-la sud de sat. dealurile de la S de sat Necropola medievală de la Nuşfalău- La Vulpişte. la 3 km SV de sat, la confluenţa râurilor Racâş şi Barcău Necropola medievală de la Olteniţa-Răţărie. Pe partea stângă a şoselei Olteniţa, Bucureşti, la km 6 + 200, în curtea d-lui Dimitri Pironkov, pe malul stâng al râului Argeş Necropola medievală de la Oradea-Salca Necropolă medievală de la Ostrovu. La marginea de E a satului Ostrov (la 150 m E de sat), pe terasa Lacului Frăsinet, pe partea dreaptă a văii Mostiştea Necropola medievală de la Ploieşti - Biserica Sf. Nicolae Vechi. cartier Mihai Bravu Necropola medievală de la Pruneni. la marginea satului, spre cătunul Corneanca (Blăjani) Necropola medievală de la Puţinei. lângă cimitirul satului Puţinei Necropola medievală de la Războieni - str. Războieni. între intersecţiile cu străzile Păcii şi col. Buzoianu, 50 m lateral Necropola medievală de la Săhăteni - Movila Galbenă. la 1,4 km S de calea ferată şi la 1,5 km E de canalul Năianca Necropola medievală de la Salonta - Pusta Pata. la limita de SV a localităţii, între calea ferată şi şoseaua spre Arad Necropola medievală de la Sărdăneşti - În cimitir. la 1 km N de sat Necropola medievală de la Simeria Veche - În Vii. Către Simeria Veche Necropola medievală de la Soporu de Câmpie - Poderei Necropola medievală de la Şopotu Vechi - Mârvila. la 500 m N de sat Necropola medievală de la Şuşca. pe teritoriul localităţii Necropola medievală de la Timişoara - Podul Mogoş. la periferia oraşului Necropola medievală de la Tudor Vladimirescu-Podul lui Mandache. Sit aflat în extravilan, la 1800 m sud-vest de sat, pe partea dreaptă a văii Avrămeni Necropola medievală de la Turda - Măierişte. Necropola se află pe teritoriul fostului sat Poiana, pe înălţimea "Măierişte". Necropola medievală de la Turda. sector SV, intravilan Necropola medievală de la Urlaţi - La Biserică. Necropala este situată intravilan, în centrul oraşului, peste drum de Primărie. Necropola medievală de la Valea Bolvaşniţa Necropola medievală de la Valea Bolvaşniţa. La circa 3 km de Mehadia Necropola medievală de la Valea Puţului - Dealul Zavedoia. la NE de sat, peste culme, pe vârful dealului Zavedoia, pe hartă Oizon Necropola medievală de la Vălenii de Munte. necropola se află la est de str. Alexandru Odobescu, pe malul râului Teleajen. Necropola medievală de la Vălenii. Necropola este situată în jurul bisericii din sat. Necropola medievală de la Victoria. intravilan Necropola medievală de la Vişina- Heleşteu-Tufan. la 500 m V de ieşirea din sat Necropola medievală de la Voiteg Necropola medievală de la Zimandul Nou - Cariera de nisip. la 300 m SV de gară lângă podul rutier al DN Arad - Oradea, peste calea ferată Necropola medievala de sec.XIII-XIV d.Hr.de la Baziaş. În jurul bisericii Mănăstirii Baziaş de pe Dealul Locva. Necropolă medievală la Călăraşi-La Primărie. Necropola se află în intravilan şi este situată la circa 100 m nord de Primăria comunei. Necropola medievală târzie de la Cătina - La Biserică. Situl se află lângă la cca 100 m est de biserica monument istoric (PH-II-m-A-16387), în partea de est a satului. Necropola medievală târzie de la Tulcea - străzile Libertăţii, Eroilor şi Lupeni Necropola medievală timpurie de la Drencova Necropolă medievală timpurie de la fosta cazarmă de cavalerie. pe prima terasă a răului Crişul Repede Necropola modernă de la Alba Iulia- proprietatea Andrei Dragomir. la cca. 400 m N de fortificaţia Vauban Necropola Monteoru de la Colţi - Vârful Bâi. pe pintenul de deal cu releul TV Necropola Monteoru de la Sărata-Monteoru - Valea Porcului. pe versantul drept al taventului Valea Porcului, cca. 200 m de NE de dealul Cetăţuia peste şoseaua asfaltată Necropola Monteoru de la Valea Puţului - La Tanţa lui Morminte. pe un pinten al dealului Vîrful Plaiului, spre E, între izvoarele torenţilor Valea Calului şi Valea Uncheş Petru Necropola Monteoru de la Valea Seacă - La Ţintirim. La 2,6 km NE de sat, 300 m de DN2 dintre Adjud şi Bacău şi cca 1,8 km de malul drept al Siretului Necropola neolitică de la Lunca - Movila Hoineni. la 1 km SV de sat Necropola neolitică de la Lunca - Movila Lunca. la 0,7 km S de sat Necropola neolitică de la Mihăileşti. la 0,1 km E de şoseaua naţională Necropola neolitică de la Mihăileşti - Movila lui Mişu. la 1 km E de şoseaua Buzău - Bucureşti, în dreptul fostului S. M. A. Necropola neolitică de la Padina - Părşcov. la S de sat 4,7 km Necropola neolitică de la Popeşti - Fostul CAP - sectorul zootehnic. malul drept al râului Necropola neolitică de la Sicheviţa - Cracul cu Morminţi. la nordul localităţii, pe coama unui deal, sub Sălaşul lui Luca Iedul Necropola Noua de la Creţeşti - La Intersecţie Necropola Noua de la Pogana-Râpa Mâţii Necropola Noua de la Teiuş - Sub drum. la 100 m S de şosea, la km 408 pe şoseaua spre Cluj Necropola plană romană a oraşului Romula de la Reşca. Necropola se află la 1 km N de sat, în jurul grajdurilor fostului CAP şi sub grajduri Necropola plană romană de la Isaccea. Situl se află la la 350 m SE de rezervaţia arheologică Movilele Dese, la cca 500 m est de DN22 şi la cca 500 m N de lacul Saun Necropola postromană de la Cluj-Napoca - Intersecţia: str. Titulescu-Str. Brâncuşi Necropola postromană de la Mizil - str. Ţepeş Vodă. la Filatura de lână "Vlad ţepeş" Necropola preistorică de la Bălhacu - Movila Bălhacu. la 0,5 km E de sat, la S de şoseaua Buzău - Brăila Necropola preistorică de la Bogata - Cariera de pietriş. Necropola este situată lângă calea ferată. Necropola preistorică de la Căldărăşti - Movila Băneasca. la 2,3 km S de sat Necropola preistorică de la Căldăruşanca - Movila Căldăruşanca. la N de sat, 1,2 km lângă intersecţia şoselei Bucureşti - Buzău cu drumul spre Florica Necropola preistorică de la Colibaşi - Movila Mare Colibaşi. la N de sat, cca. 250 m Necropola preistorică de la Padina - Movila Cocora. la 7,8 km S de sat Necropola preistorică de la Pătârlagele. în gospodăria lui Grigor Angelescu, situată la V de şoseaua Buzău - Braşov Necropola preistorică de la Ţinteşti - Movila Ciovlicului. la 9,2 km SE de sat şi 4,5 km E de drumul Ţinteşti - Albeşti Necropola preistorică de la Ţinteşti - Movila cu cruce. la 2 km SE de sat Necropola preistorică de la Unip Necropola romană de la Alba Iulia-Proprietatea Ana Paşca. la cca. 700 m S de monumentul dedicat eroilor Horia, Cloşca şi Crişan amplasat pe B-dul 1 Decembrie, colţ cu str. Izvorului, zona Dealul Furnicilor Necropola romană de la Alburnus Maior- Tăul Cornii. Situl se află la 100 de m sud de Tăul Corna Necropola romană de la Almaşu Mic de Munte. Sit arheologic aflat în cimitirul localităţii Necropola romană de la Bărăbanţ - Tabla Grofului. Lla 200 m NV de Întreprinderea mecanică, lângă linia CFR spre Zlatna Necropola romană de la Brad - La Petroneşti. pe terasa de pe înălţimea Muncelu (775 m), aflată la 12 km sud-est de oraşul Brad Necropola romană de la Bucium- Boteş, Corabia Necropola romană de la Bucium- La Poduri. la E de Dâmbul Tăului, la S de Fântâna Străjii şi Gruiu Văcarului, iar la V de Pârâul Iadului Necropola romană de la Ciocadia- Codrişoare. la 200 m S de villa rustica Necropola romană de la Cluj-Napoca - Parcul arheologic - Piaţa Cipariu. Necropola a fost identificată în zona dintre străzile Gheorgheni, Turzii, Posada, respectiv, A. Mureşanu. Necropola romană de la Cluj-Napoca - Strada Cipariu Necropola romană de la Constanţa - str. Cuza Vodă Necropola romană de la Constanţa - str. Jupiter. Perimetrul străzilor Ştefan cel Mare, Lahovari, Griviţei, Ştefan cel Mare Necropola romană de la Crasna - Valea Ratinului. Pe malul Pârâului Ratin Necropola romană de la Drăuşeni- Cisterna Necropola romană de la Fântânele - Pădurea saşilor Necropola romană de la Galaţi - str. Aviator Vasile Craiu. lângă blocul D15 Necropola romană de la Geoagiu. sub actualul oraş Necropola romană de la Izvoru - La Gropi. la cca. 500 m V de sat, pe o platformă dominantă, la NV de balta Izvoru, la S de gârla Caceleţi Necropola romană de la Jac - Ursoieş. la 250 m NV de ultimele case spre "Pomet" Necropola romană de la Lechinţa - Grădina fostului IAS. Necropola se află lângă sediul IAS, la NE de sat. Necropola romană de la Măcin. intravillan, zonă centrală Necropola romană de la Mangalia - str. N. Iorga Necropola romană de la Mărişelu - Dealul Calului Necropola romană de la Orăşeni. Necropola se află la marginea intravilanului. Necropola romană de la Roşia Montană - Orlea -Tăul Secuilor. la N de drumul comunal, la E de pârâul Porcului şi la SV de Tăul Secuilor Necropola romană de la Sabangia-fostul SMA. în incinta SMA, intravilan Necropola romană de la Şard - Dealul Lazuri. la capătul de E al Dealului Lazuri, la 3 km NE de sat Necropola romană de la Sarmizegetusa - La Cireş. la E de zidul de incintă al oraşului roman Necropola romană de la Sighişoara - Dealul Kulterberg. Punct situat la SV de municipiu, pe marginea platoului "Stejeriş" ("Breite"). Necropola romană de la Sighişoara - Pârâul Hotarului. Necropola se află la 2 km de oraş, pe versantul sudic al Şaeşului, în dreapta drumului judeţean Sighişoara - Şaeş Necropola romană de la Tăul Găuri (proprietatea EM Roşia Montană). În partea dreaptă a drumului care vine dinspre Roşia Montană către cariera de suprafaţă "Cetate" Necropola romană de la Tulcea- str. Ciurel, nr. 1 Necropola romană de la Turda - Dealul Zânelor. Dealul Zânelor se află la S de centru, între valea Sândului şi Valea Pordeiului. Necropola romană de la Turda - Drumul Bădenilor Necropola romană de la Turda - Râtul Sânmihăienilor. Necropola principală a Potaissei se află la S de cartierul industrial al oraşului Turda, spre SV de la întretăierea căii ferate Turda - Abrud cu şoseaua Turda - Aiud, în stânga de-a lungul şoselei Turda - Mihai Viteazul. Necropola romană de la Visterna. Intravilan, sector de SE, Necropola romană târzie de la Mangalia - B-dul 1 Decembrie 1918. În zona bulevardului 1 Decembrie 1918 Necropola romană târzie din Mangalia - str. Mihai Viteazu, nr. 56 D Necropola romano-bizantină de la Beştepe. sector E, în vatra satului Necropola romano-bizantină de la Mangalia. în marginea de V a oraşului, între calea ferată, drumul spre Albeşti şi grajdurile CAP Mangalia Necropola romano-bizantină de la Mangalia - str. Portului, nr. 40 Necropola Sântana de Mureş - Cerneahov de la Corlăteşti - La şcoală. Situl se află în spatele şcolii din sat, situată în maginea de nord-est a localităţii Necropola Sântana de Mureş de la Balta Albă - La Movilele Gemene. la cca. 1,5 km SV de sat, pe şoseaua spre Amara Necropola Sântana de Mureş de la Clondiru de Sus. în grădina lui Istrăţoiu şi vecinii, spre N până la casa Ciobanu Necropola Sântana de Mureş de la Florica. în marginea de E a satului, spre crucea de piatră, pe drumul spre coloana Gura Tighii Necropola Sântana de Mureş de la Lunca - Râpa cu oale. la 300 m N de sat Necropola Sântana de Mureş de la Ogrăzile. la cca. 1,5 km S de sat, spre şoseaua DN 1B, la cca. 200 m de aceasta Necropola Sântana de Mureş de la Polocin - La Colea Necropola sarmatică de la Albeşti-La Bloc. Necropolă situată în vatra satului, vis a vis de biserică, lângă clădirea Primăriei comunei, lângă fundaţia unui bloc construit pentru locuinţe. Necropola sarmatică de la Largu - Malul Cornului. în dunele de nisip situate la 150 m V de calea ferată Făurei-Urziceni, la 600 m NE de sat Necropola sarmatică de la Liveni-Lutărie. Situl se află pe partea stângă a şoselei Liveni-Mitoc, în perimetrul lutăriei, în partea de nord-vest a satului, în apropiere de podul aflat peste pârâul din Valea Ciocoiului Necropola sarmatică de la Sadoveni-La Stâncă. Situl se află în extravilan, fiind situat în incinta fostei Ferme zootehnice a IAS Stânca-Ripiceni Necropola sarmatică de la Vorniceni-Iaz 2. Situl se află în extravilan, la circa 150 m sud de Şoseaua Vorniceni- Ştiubieni, la 1700 m est-sud-est de marginea estică a satului Vorniceni, la est de Valea Gliser Necropola sarmatică de la Zădăreni. la cca. 200 m V de sat, la N de şoseaua Zădăreni - Bodrog, în vecinătatea unor noi construcţii Necropola Schneckenberg de la Araci - Vápa Lorham Necropola scitică de la Cristeşti - Cariera de nisip. Necropola este situată pe partea stângă a drumului judeţean Târgu Mureş - Cristeşti. Necropola scitică de la Gădălin - Dealul Crucii. Necropola a fost descoperită în lutăria de pe "Dealul Crucii", situat imediat la V de sat. Necropola scitică de la Ozd - Piscul Deagului. Necropola este situată pe panta de E-SE a dealului, la cca. 200-220 m de cotă. Necropola şi aşezarea din epoca bronzului de la Chirleşti - Podul Babei. în marginea de SE a satului, pe stânga pârâului Valea Rea, pe promontoriul înclinat Necropola şi basilica romano-bizantină de la Adamclisi. pe dealul de la N de cetate Necropola Suciu de Sus de la Lăpuş - Gruiul Târgului. La nord de terasa Podanc, în dreapta şoselei Târgu Lăpuş - Băiuţ (DJ109F), la aproximativ 300 m de capătul sud-vestic al localităţii Necropola tumulară de la Hăpria - Gruiul Cetăţii. la 1 km N de marginea satului Necropola tumulară de la Rahman. Tumulul se află în imediata apropiere a DN ce uneşte oraşul Hârşova de Tulcea, peste drum de staţia de transformare a curentului electric. Necropola tumulară de la Târzia - Vatra satului. la intrarea în sat, în partea dreaptă a şoselei Brusturi - Boroaia Necropola tumulară hallstattiană de la Cepari - Topliţa. la N de sat, pe terasa mijlocie a Topologului Necropola tumulară romană de la Slăveni - La Movilă. la 1,5 km V de sat Necropola Wietenberg de la Şimleu Silvaniei - Grădina Cetăţii. Intravilan Necropolele de la Berghin- În Peri. la marginea sud-estică a satului, la grajdurile CAP Necropolele de la Ştefăneşti - Vatra târgului. Situl se află intravilan, în curtea fostei proprietăţi Gh. M. Vasiliu, pe strada Botoşanilor. Necropolele medievale de la Opatiţa. În jurul ruinelor mănăstirii, aflate la est de localitate Oraşul medieval Târgu de Floci de la Giurgeni-Piua Petrii. la km. 104 pe DE Bucureşti - Constanţa (DN2), lângă fostul sat Piua Petrii, la V de braţul Borcea Posibila necropolă de la Turdeni Ruinele bisericii de la Pâncota - Cetatea Turcească Ruinele bisericii medievale de la Zidurile. la cca. 300 m N de sat Satul medieval fortificat de la Coconi-Căldarea. În partea de NE a satului Coconi, pe malul drept al lacului Mostiştea, pe un bot de terasă Situl aheologic de la Constanţa - Poiana Est 2. la 3,5 km V de marginea satului Poiana, la N de DC 89 imediat dupa bifurcatia peste A4, Zona CIC Situl aheologic de la Zoreşti - Cătunul Nisip. la intrarea în sat Situl arheolgic de la Tămăşeni - La Silişte. în vatra satului Situl arheologic Arubium de la Măcin - La Cetate. Situl se află la marginea de SV a oraşului, pe o terasă înaltă aflată pe malul drept al braţului Măcin Situl arheologic Bârlad - Valea Seacă. La cca. 3 km SV de sat, pe, Valea Seacă, pe ambele maluri, la 1,5 km NNV de oraş Situl arheologic Berca - fosta mănăstire cu hramul Sf. Împăraţi Situl arheologic Coţofeni de la Sălicea - Făgetul Muntelui. Situl se află la NV de sat, pe platoul "Făgetul Muntelui". Situl arheologic de epocaă romană de la Dunărea. intravilan Situl arheologic de epocă romană de la Mihai Bravu - Taşlâc. la marginea de V a satului, pe malul drept al Taiţei Situl arheologic de la Abram - Biserica reformată. În nordul localităţii Abram, pe malul nordic al Barcăului Situl arheologic de la Adamclisi. La cca. 7 km SE de Adamclisi, la capătul de E al Văii Ghiolpunar Situl arheologic de la Adamclisi - Platoul de Est. pe platoul aflat la NV de Adamclisi şi la E de cetatea Tropaeum Traiani Situl arheologic de la Alba Iulia - Dealul Furcilor. terenul se află pe partea dreaptă a drumului de acces (str. Izvor), ce leagă oraşul, prin b-dul Încoronării, de Fabrica de Porţelan SC Apulum SA, la aprox. 350 m de monumentul răscoalei de la 1784 Situl arheologic de la Alba Iulia - Izvorul Împăratului. bordura sud-vestică a terasei a doua a Mureşului, pe malul drept al râului Situl arheologic de la Alba Iulia - Lumea Nouă. La 300 m NE de bazinul olimpic, la aprox. 4 km NNE de confluenţa dintre Mureş şi Ampoi Situl arheologic de la Alba Iulia-Parcul Unirii Situl arheologic de la Alba Iulia- Strada 9 Mai Situl arheologic de la Alba Iulia - str. Arhimandrit Iuliu Hossu. în dreapta DJ107A, Alba Iulia - Pâclişa, pe malul stâng al râului Mureş Situl arheologic de la Alba Iulia-str. Republicii Situl arheologic de la Albeşti-La pod. Sit aflat atât intravilan cât şi extravilan, pe terasa de pe malul stâng al râului Jijia, în marginea de vest a satului, la 200 m în amonte de podul de beton de peste râu Situl arheologic de la Albeşti-Muru - DN 1B-Podul CFR. Punct aflat la 500 m vest de podul peste Cricovul Sărat, la est de intersecţia DJ ce duce la Albeşti Muru, pe terasa primară a râului Cricovul Sărat. Situl arheologic de la Alburnus Maior- Carpeni. În zona Masivului Carpeni, în marginea de SE a localităţii. Situl arheologic de la Alburnus Maior- Jig Situl arheologic de la Apulum - Partoş I Situl arheologic de la Arad-centura ocolitoare a Aradului-km. 12+250-11+950. Situl se află în cartierul Aradul Nou, situl fiind traversat pe latura lui sudică de şoseaua Arad - Timişoara, la cca. 500 m S de zona barierei CFR de la ieşirea din municipiu. Situl arheologic de la Arad - La Carieră. la 300 m V de oraş, între staţia CFR Bujacul Mare şi DN Arad - Pecica Situl arheologic de la Archiud - Hânsuri. Situl se află la 4 km N de sat, în dreapta DJ Teaca - Archiud, pe malul drept al iazului Situl arheologic de la Arsura. la marginea de N a satului şi la E de "Cetăţuia Mogoşeşti" Situl arheologic de la Babadag - Dealul Cetăţuia. La cca. 2 km NE de oraş, la vărsarea pârâului Tabana în lacul Babadag, pe dealurile Babadagului Situl arheologic de la Bacea - Autostrada Lugoj-Deva, lot 4 - La Sărături (Sit 1, km 80+750-80+950). la o distanţă de 550 m de limita actuală a localităţii Bacea, pe direcţia SE. Distanţele din partea centrală a sitului, faţă de principalele căi de acces, sunt de 220 m până în dreptul şoselei Sârbi - Ilia (Est) şi de 800 m până la marginea drumului judeţ Situl arheologic de la Baciu - Cheile Baciului Situl arheologic de la Bădeni - Dealul Bădenilor. Situl de la Bădeni este amplasat pe Dealul Bădenilor, la est de intersecţia dintre DN 1 (E 81) şi DC 82. Situl arheologic de la Badon - La nove. la 250 m S de halta CFR Guruslău Situl arheologic de la Baia Situl arheologic de la Băile. în marginea de V şi SV a satului şi în afara lui până la marginea satului Situl arheologic de la Bălăneşti - Dealul Mare. În ce priveşte situl arheologic, acesta se află la sud-vest de localitate, în extravilan, într-o zona înaltă, pe culmea unui deal a cărui elevaţie creşte progresiv spre nord şi nord-est. Un reper hidrografic important este valea Amaradiei aflată la cca. 1 Situl arheologic de la Băleni-Români - Plantaţie. Situl este situat pe malul drept al râului Ialomiţa, la N-E de sat. Situl arheologic de la Balta Albă. la 3,1 km V de sat, pe terasa înaltă a lacului Situl arheologic de la Bălteni - la SE de sat. la SE de sat, în talvegul râului Strâmbu, în apropierea iazului amenajat Situl arheologic de la Bălteni - Movila Bălteni. în colţul NV al satului Situl arheologic de la Bârsăneşti - Pe Bârnaz. Situl se află în extravilan, la NE de sat, pe ambele părţi ale văii Bârnazului. Situl arheologic de la Belciug-La Pădure. Situl de la Belciug este poziţionat pe autostrada Bucureşti Ploieşti între km. 43+200 şi 43+300. Situl arheologic de la Berghin - Gruiul Fierului. la 1,5 km NE de sat Situl arheologic de la Bernadea - Dâmbău. Situl se află la marginea satului, pe un promontoriu al terasei râului Târnava Mică. Situl arheologic de la Berzasca - Sălişte - Valea Dragoşelea. la 6 km N de localitate Situl arheologic de la Beştepe - Cetate. pe valea Curpenişului, sub poalele primului deal Beştepe, la E de sat Situl arheologic de la Biharia - Lutărie. t. 199, p.Ps 1239, 1242, S = 12,57 ha Situl arheologic de la Bobda. Necropola este imprecis localizată. Situl arheologic de la Boboci - La Biserică. Situl se află lângă satul de vacanţă al elevilor. Situl arheologic de la Bocşa - Dealul Mare. la 4 km N de oraş, la dreapta drumului ce duce spre comuna Ramna, cartier Bocşa Română. Situl arheologic de la Bogdan Vodă - La Mănăstire. la cca 300 m est de centrul localităţii, în locul unde după tradiţie se afla "palatul lui Dragoş Vodă Situl arheologic de la Bonţeşti - La Nucuşori. Situl se află la marginea de sud-vest a satului, pe platoul numit "La Nucuşori" Situl arheologic de la Bonţida - Nerveghiu. Situl se află în hotarul satului. Situl arheologic de la Boroşneul Mare. in cuprinsul satului Situl arheologic de la Bosanci - La pod la Rediu. pe şoseaua Suceava - Paşcani, la 5 km de sat, de o parte şi de alta a şoselei Situl arheologic de la Botoşani-Dealul Cărămidăriei. Aşezare în extravilan, situată în partea de est a oraşului, pe terasa inferioară de pe dreapta pârâului Sitna, lângă Cariera Răchiţilor Situl arheologic de la Botoşani-Târgul medieval Botoşani. Sit arheologic în intravilan aflat în perimetrul cuprins între str. Independenţei şi I.C. Brătianiu la nord-est, str. Petru Rareş la sud-est, parţial B-dul M. Eminescu la sud-vest, C. Naţională la vest şi aproape de str. Armoniei la nord-vest. Situl arheologic de la Bozioru. în centrul satului, în spatele şcolii Situl arheologic de la Bozioru- La Biserică. la biserică şi cimitir, în vatra veche a satului Situl arheologic de la Brad - La Stâncă. Situl se află în partea de N a satului Brad, pe terasa stângă a Siretului. Situl arheologic de la Brăduţ - Dealul Rotund. la 4 km E de Brăduţ şi 3,5 km N de Biborţeni, pe platoul Dealului Rotund şi al Dealului cu Cioturi Situl arheologic de la Brăila - cartier Brăiliţa. cartier Brăiliţa, zonă cuprinsă între terasa Dunării şi digul Dunării- E, vechea terasă a Siretului, Vadul Turcului, Vadul Baldovineşti, str. Matei Basarab - N, str. Gh. Munteanu-Murgoci, str. Andrei Cocş - V, str. Mircea Mălăeru - S; 1 km V de pe malul s Situl arheologic de la Brăila - Oraşul Vechi. zona dintre faleza Dunării şi bdul Al.I. Cuza, pe malul stâng al Dunării (la vest de fluviu) Situl arheologic de la Brăila- str. Pensionatului nr. 14 Situl arheologic de la Brăila. terasa înaltă a Dunării Situl arheologic de la Brâncoveanu - Voineasa. Situl arheologic se află la V de sat, pe terasa pârâului Răstoaca (Sabar) Situl arheologic de la Brebeni- Ogaşul lui Ioniţă Ţiganul. pe malul drept al pârâului Oboga, la 2 km vest de sat, peste terasa Dârjovului Situl arheologic de la Bucecea-Complexul porcin. Sit arheologic în extravilan, situat în marginea nordică a fostei ferme de porci, în dreapta drumului comunal Bucecea-Huţani Situl arheologic de la Bucşani - Ţipirig. situat la 3,5 km NE de localitate şi la circa 500 m de punctul Ţipirig. Situl arheologic de la Bucu - Pochina. la SSV de sat, la N de râul Ialomiţa Situl arheologic de la Bucura. la 1 km E de sat Situl arheologic de la Bucureşti - Biserica Slobozia. Biserica Slobozia, str. Leon Vodă 3, la intersecţia bd. D. Cantemir cu bd. Mărăşeşti şi Calea Şerban Vodă Situl arheologic de la Bucureşti - Cotroceni. cartier Cotroceni, pe terasa malului drept al Dâmboviţei, între Bd. Iuliu Maniu şi Vasile Milea la S şi Şoseaua Grozăveşti la E şi la V de Grădina Botanică Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Ciurel. pe malul de SE al lacului Dâmboviţa, cartier Militari, între Str. Dâmboviţa la S şi şos. Virtuţii la E, str. Amilcar C. Săndulescu, nr. 6, 8, 10 Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Patriarhiei. Pe malul drept al Dâmboviţei, la est de Bd. Regina Maria, suprapus de Aleea Dealul Mitropoliei şi de Str. Patriarhiei; între Piaţa Unirii, bd. Regina Maria (fost G. Coşbuc) şi str. 11 Iunie Situl arheologic de la Bucureşti - Dealul Piscului. în Parcul Tineretului, pe malul drept al Dâmboviţei, între Lacul Tineretului la NV şi str. Dâmbului la S Situl arheologic de la Bucureşti - Debarcader-Lacul Tei. pe malul de SV al lacului Tei, cartier Tei, suprapus de str. Caroieni, Tuzla, Glodeni şi Olteţului Situl arheologic de la Bucureşti - Institutul Politehnic. în incinta Institutului Politehnic, la S de castelul de apă, cartier Grozăveşti, la S de Bd. Iuliu Maniu, Universitatea Politehnică la N şi str. Baia de Arieş Situl arheologic de la Bucureşti - Mărţişor. cartier Văcăreşti, pe malul drept al Dâmboviţei, între Calea Văcăreşti, str. Mărţişor şi Simigiului ţ Situl arheologic de la Bucureşti - Militari - Câmpul lui Boja. Situl arheologic se află în vestul oraşului, cartierul Militari, pe malul sudic al Lacului Dâmboviţa, între aleea Lacul Morii la N şi str. Dâmboviţa la S, străpuns de canalul Argeş spre vest. Situl arheologic de la Bucureşti- Pasajul Francez Situl arheologic de la Bucureşti - Radu Vodă. între Splaiul Unirii, bd. Mărăşeşti, str. Cuza Vodă, str. Mihnea Vodă şi str. Radu Vodă, pe malul drept al Dâmboviţei Situl arheologic de la Bucureşti- Sf. Sava Situl arheologic de la Bucureşti - Străuleşti - Măicăneşti. În partea de NE a municipiului Bucureşti, pe malul stâng al râului Colentina, între malul nordic al lacului Griviţa şi şoseaua Gh. Ionescu Siseşti, la E de pârâul Mogoşoaia Situl arheologic de la Budeşti - Ciocârla. pe un bot de terasă, pe malul stâng al râului Dâmboviţa Situl arheologic de la Buimăceni - La Şendreanu. Sit arheologic situat parţial în intravilan, în marginea de sud a cartierului Petreşti, pe un martor de eroziune din stânga Jijiei, tăiat în două de drumul comunal Albeşti-Todireni, în zona grajdurilor fostului CAP. Situl arheologic de la Bulci - La Cetate. La vest de sat: 50 m N de cimitir, 300 m N de sat, la 50 m S de malul Mureşului Situl arheologic de la Buzău - Aleea Episcopiei 2-3. incinta Episcopiei Buzăului Situl arheologic de la Buzău- Dispensar. în zona dispensarului nr. 3, până în incinta Centrului Militar şi a Liceului de muzică şi arte Situl arheologic de la Buzău - Fabrica de Utilaj Metalurgic - gara Buzău Sud. la SSE de Fabrica de Utilaj Metalurgic, până la gara Buzău Sud şi la Siloz Situl arheologic de la Buzău. la cca. 1 km SE de cimitirul evreiesc, spre pădurea Frasinu şi la cca. 2 km S de gara Buzău Sud Situl arheologic de la Buzău - Parcul Crâng. 1. zona Sere - Obelisc, spre poarta mare a parcului; 2. imediat între Sere şi Obelisc; 3. la cca. 0,4km VSV de Castelul de apă Situl arheologic de la Călineşti-Oaş- Strada Horburilor. dl. Gavrău Vasile Situl arheologic de la Callatis - str. Ştefan cel Mare Situl arheologic de la Cămin - Malul Crasnei. între km 6 - 6,1, pe digul de pe malul stâng al Crasnei Situl arheologic de la Cămin - Podul Crasnei. la 1 km de sat, pe malul drept al Crasnei Situl arheologic de la Câmpeni - La Iezătura Veche. Situl se află în extravilan, la SV de sat, pe partea dreaptă a pârâului Leahu. Situl arheologic de la Câmpia Turzii - Nod Rutier. Situl arheologic este amplasat la ieşirea din Câmpia Turzii spre Târgu Mureş, de-a lungul DN 15. Situl arheologic de la Canlia - Gura Canliei. pe ambii versanţi ai promontoriilor dinspre Dunăre ai Dealului Uscat şi Ghivizlicul Mare Situl arheologic de la Capidava - La Bursuci. în partea de SE a cetăţii, peste zona termelor romane Situl arheologic de la Căpuşu Mare - Cânepişte. Situl se află la E de sat, pe un platou din stânga văii Căpuşului, delimitat spre E de pârâul Cânepiştii (Chinderău). Situl arheologic de la Caransebeş-Cărbunari-Ţigăneşti. Punctul se află situat pe terasă înaltă a Timişului, la 400 m sud de drumul Caransebeş-Haţeg; între km 9+800 şi km 9+900 pe soşeaua varianta de ocolire a municipiului Caransebeş Situl arheologicde la Caransebeş - Mehala. Situl este amplasat la 400 m NE de un complex zootehnic, pe malul stâng al râului Sebeş, la 1,5 km de şoseaua de ocolire a municipiului. Situl arheologic de la Caransebeş - Poligon - Livadă. cartier Balta Sărată, la 4 km SV de oraşul Caransebeş, la 400 m NV de combinatul "Mocars" Caransebeş, pe terasa a treia din dreapta râului Timiş; la 300 m de pârâul Zlăgniţa Situl arheologic de la Caransebeş-Ţigăneşti. Situl se află la cca. 1km. sud de Tibiscum şi cca. 200 m. de Caromet S.A. Caransebeş, în imediata apropiere a drumului roman Tibiscum-Dierna. Situl arheologic de la Carei - Bobald. La 3 km SE de oraşul Carei, pe malul stâng al pârâului Merges Situl arheologic de la Carei-Drumul Căminului. La marginea nordică a oraşului Carei, în partea dreaptă a drumului Carei-Cămin Situl arheologic de la Carei-Sit 2 (Varianta de ocolire a mun. Carei) Situl arheologic de la Cârlomăneşti - Arman. pe botul de terasă situat la vest de Cetăţuia pe cursul inferior al Nişcovului Situl arheologic de la Cârlomăneşti - Cetăţuia. pe terasă, la E de sat şi în latura de V a cătunului Pietriş, la confluenţa râurilor Buzău şi Nişcov Situl arheologic de la Casimcea - la S de DJ Casimcea - Sarichioi. pe terasa de pe malul drept al pârâului Casimcea, la S de DJ Casimcea - Sarichioi de Deal, la 2,5 km S de sat Situl arheologic de la Castelu- Traseu gazoduct. Km. 124,5 -125 Situl arheologic de la Cătămăreşti-Deal - La Sălişte. Situl se află în extravilan, la 1400 m E de sat, pe malul stâng al pârâului şi iazului Luizoaia, în dreptul Cantonului CFR. Situl arheologic de la Ceamurlia de Jos-la marginea de E a localităţii. la marginea de E a localităţii, cca. 250 m SE de DJ Ceamurlia de Jos - Lunca Situl arheologic de la Cecălaca - La Tău. Situl se află în partea de jos (?) a satului, la V de DJ 107G, la 14 km de Luduş. Situl arheologic de la Cenad. În curtea bisericii romano-catolice din localitate. Situl arheologic de la Ceptura de Sus - Locul lui Dăncescu. în cartierul "Bălălăi" Situl arheologic de la Cernele-Poianca Situl arheologic de la Cerneşti - Borcilă. Situl se află extravilan, la est de cartierul Silişte, pe ambele părţi ale şoselei Todireni-Botoşani. Situl arheologic de la Cerviceşti-Deal - La Morişcă. Situl se află în extravilan, la 4500 m E-NE de biserica satului, la 1200 m S-SE de barajul iazului Urechioaia, pe malul drept al pârâului Sitna. Situl arheologic de la Cetăţeni - sat Valea Cetăţuia. platoul de pe malul stâng al Dâmboviţei, între Valea lui Coman şi Valea Chiliilor (Chitului) şi monticolul "Cetăţuia", pe malul stâng al râului Dâmboviţa Situl arheologic de la Cetea- Pietri Situl arheologic de la Chendu - Podei. Punct situat în centrul localităţii, în dreapta şoselei naţionale Târgu Mureş-Sighişoara, vis-á-vis de şcoala generală, în spatele intravilanelor. Situl arheologic de la Chiselet-la sud de Măgura Fundeanca. La SE de Chiselet, pe malul stâng al braţului Scoiceni, în lunca Dunării şi la circa 100 m sud de tell-ul neolitic "Măgura Fundeanca" Situl arheologic de la Cipău - Gârle. Situl se află pe terasa joasă de lângă vechiul braţ mlăştinos al Mureşului, care se întinde din stânga Mureşului spre dealurile de la Cucerdea. Situl arheologic de la Cipău - ICIA. Situl se află la 250 m NV de Gârle, lângă cantonul CFR de la intersecţia căii ferate cu şoseaua Iernut-Târnăveni, pe un grind. Situl arheologic de la Cireşanu - La Grajduri. La est de sat în zona grajdurilor CAP. Situl arheologic de la Ciucurova-fostul ocol silvic. în curtea Ocolului Silvic Situl arheologic de la Cladova - Dealul Carierei. la 30 km E de Arad, în stânga DN 7 Arad-Deva, la 500m nord de râul Mureş, 50 m. de pârâul Cladova Situl arheologic de la Clondiru de Sus - Pe Vâjâietoare. în viile de la S de sat, din zona "Fundul Căzăcii", spre E până la şosea Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Strada Iuliu Maniu, nr. 4 Situl arheologic de la Cluj - Strada Corneliu Coposu Situl arheologic de la Cobadin. în perimetrul satului Situl arheologic de la Coconi-Piscul Coconi. Pe malul drept al iezerului Mostiştea, pe un pinten de terasă Situl arheologic de la Constanţa - Academia Navala. cartierul compozitorilor Situl arheologic de la Constanţa. la S de intrarea în portul Constanţa Sud, zona Fabrica de oxigen Situl arheologic de la Constanţa- Str. Mihai Viteazu f.n. (sediu OCPI Constanţa) Situl arheologic de la Constanţa - str. Traian. perimetrul: cartier Abator, zona Gară, Bd. Lăpuşneanu, zona Pescărie - Mamaia Situl arheologic de la Copuzu - Platoul Deluş. la SE de vatra satului Copuzu, la S de râul Ialomiţa, pe terasă şi pe panta terasei Situl arheologic de la Corbu - Valea Vetrei. între Corbu de Jos şi Corbu de Sus Situl arheologic de la Corlăteni - La Iaz. Sit în extravilan, situat în partea de sud-est a satului, pe terenul dintre Valea Jijiei şi Valea Putreda Situl arheologic de la Corneşti - Siliştea Corneşti. Situl arheologic se află imediat la V şi NV de localitate, pe ambele laturi ale drumului comunal Corneşti - Ibrianu. Situl arheologic de la Coronini - Culă. la 600 m SE de sat Situl arheologic de la Coşereni - Turceasca. la SV de vatra satului Coşereni, la SE de lacul Comana Situl arheologic de la Coslogeni - Grădiştea Coslogeni. Situl se află pe teritoriul fermei nr. 7 IAS Roseţi, în dreptul km 80, la 1,5 km de Dunăre, în balta Borcei, pe un martor de eroziune. Situl arheologic de la Costeşti. la est de ferma zootehnică, în marginea de S a satului Situl arheologic de la Costeşti - Podiş. Situl se află în extravilanul satului. Situl arheologic de la Costieni. pe malul gârlei Valea Boului, la E de sat Situl arheologic de la Costineşti - Parthenopolis. la cca. 250 m N de Pescărie, în malul erodat de ape Situl arheologic de la Costişa - Dealul Cetăţuia. Aşezarea se află la 500 m E de sat în depresiunea Cracău - Bistriţa, pe un promontoriu numit "Cetăţuia", desprins din terasa stângă, înaltă a râului Bistriţa. Situl arheologic de la Coşuleni-Silişte. Aşezare în extravila, situată în marginea de nord-est a satului, între pâraiele Buzeni (Porcari) şi Dracşani Situl arheologic de la Cotorca - Valea Popii. la 1,8 km de sat, pe malul lacului rotund Situl arheologic de la Coţuşca-Mârzâc. Sit în extravilan, situat la 1200 sud-sud-est de sat, la 200 m nord de podul peste Volovăţ şi pe partea dreaptă şi stângă a şoselei Nichiteni-Coţuşca Situl arheologic de la Cristeşti - Lutărie. Situl se află pe un bot de deal situat la E de comună, spre Târgu Mureş, la cca. 200-300 m de ultima casă, în stânga lângă şoseaua naţională. Situl arheologic de la Cristineşti-Fânaţul Popii. Sit în extravilan plasat la marginea de sud-est a satului, pe culmea dealului Mândreasca, pe partea stângă a pârâului Podul Popii. Situl arheologic de la Crivina - Km fluvial 894 Situl arheologic de la Cucorani - Medeleni. Situl se află în extravilan, la 1400 m E-NE de sat, pe malul stâng al pârâului Loeşti, la 400 m SV de şoseaua naţională Botoşani-Dorohoi. Situl arheologic de la Cumpărătura - punct ,,Săliştea Nemirceni''. 1,72 km V de E 85 (Siret-Bucureşti), 11 km de oraşul Suceava, 3 km SE de satul Bosanci pe bazinul superior al pârâului Şomuzul Mic, malul drept al iazului Nimerceni Situl arheologic de la Cuptoare - Dealul Sfogea. la 1 km SE de sat Situl arheologic de la Curăteşti - Biserica Veche. Pe malul drept al lacului, la NE de biserica părăsită din satul Curăteşti Situl arheologic de la Dăbâca - Dealul Cetăţii. Situl se află în partea de vest şi deasupra satului actual, pe un pinten de deal de formă triunghiulară. Situl arheologic de la Dângeni-Vatra Satului. Situl arheologic se află în extravilan, la N de satul Dângeni, în preajma locului numit La Curte, în dreapta şi stânga şoselei Dângeni-Iacobeni. Situl arheologic de la Densuş- Dâmbul Popii. Situl se află pe strada Depozitelor, pe prima terasă a Mureşului Situl arheologic de la Densuş- Micro 15 Situl arheologic de la Densuş-Strada Progresului Situl arheologic de la Densuş- Viile Carolina Situl arheologic de la Desa - La ruptură. în dreptul capătutului de V al insulei Acalia şi la aprox. 1 km. V de punctul Castraviţa, pe malul Dunării, în lunca inundabilă a Dunării Situl arheologic de la Devesel-Cetăţuie. în terasa înaltă de cca. 20 m a Dunării Situl arheologic de la Dimăcheni-La Biserică. Situl arheologic este situat în extravilan, la NE de satul Dimăcheni, pe un bot de deal aflat la 1100 m S-SE de râul Jijia. Situl arheologic de la Dimieni. Spre colţul NE al incintei aeroportului Otopeni Situl arheologic de la Dimoiu - Movila. la 0,3 km VNV de localitate, de ambele părţi ale DC Matraca - Dimoiu Situl arheologic de la Divici - ,,Ribiş''. pe malul Dunării Situl arheologic de la Dobârceni-Dealul Viei. Sit în extravilan situat la 300 m nord-est de sat, pe partea stângă a pârâului Corogea Situl arheologic de la Dobrileşti. mai jos de şcoală, pe terasă, deasupra şi la V de primele case din sate din sat şi la V de casa Baba Checher Situl arheologic de la Dodeşti - La Şipot. între vatra satului Dodeşti şi vatra cartierului Tămăşeni (în mijlocul actualei localităţi - teren sport) Situl arheologic de la Dracşani - Vatra Satului. Situl se află intravilan, în partea de nord-est a satului, la sud-est de iazul Dracşani. Situl arheologic de la Drăgăneşti-Olt-Corboaica. la 500 m N de calea ferată Drăgăneşti Olt - Caracal - Craiova, pe malul drept al pârâului Şâiu, cartier Bizărani Situl arheologic de la Drăguşeni - La Ocoale. Situl se află în extravilan, la 2500 m N-NV de sat şi la 1500 m NE de pârâul Podriga. Situl arheologic de la Dridu - La Metereze. lângă baraj, la ieşirea spre satul Patru Fraţi, la NE de satul Dridu, la S de confluenţa râurilor Ialomiţa şi Prahova Situl arheologic de la Drobeta-Turnu Severin - cartier Schela Cladovei. Pe prima terasă a Dunării, la o înălţime de 3-4 m faţă de nivelul iniţial al fluviului, spre ieşirea în direcţia Orşova din municipiul Drobeta Turnu Severin - pichetul de grăniceri, terenul extravilan dintre Dunăre şi calea ferată Situl arheologic de la Dubova-Sacoviştea Mare. Aşezarea a fost identificată în zona de îngustime maximă a Dunării între Cazanele Mici şi Cazanele Mari. Situl arheologic de la Dudeştii Vechi - Movila lui Dragomir. la 500 m SV de gara Dudeştii Vechi Situl arheologic de la Dulbanu- Valea Dulbanului. pe terasa Istăului, în marginea de NV a satului Situl arheologic de la Dulgheru. la V de sat şi în partea de NV a satului Situl arheologic de la Dumbrava - Obreja - Jgheaburi. pe terasa înaltă stângă a Dâmboviţei, la 1 km SE de localitate şi de DN 72 Situl arheologic de la Dumbrava - Sit. nr. 3 - Dumbrava 2. Situl arheologic este fost localizat la nord de valea pârâului Dumbrava şi între km 60+550-60+700 ai viitoarei autostrăzi A1, pe tronsonul Sebeş-Turda. Situl arheologic de la Dumbraviţa - Obiectiv 3. Situl se află la aproximativ 300 m vest de Obiectivul 2 la 2,46 km NV de Primăria comunei Dumbrăviţa, la 1,75 km S-SV de biserica Ortodoxă din Covaci, la cca. 105 m N-NE de Centura Timişoarei DNCT. Situl arheologic de la Enisala - Dealul Cetăţii Heracleea. la cca. 1 km NE de sat, pe malul lacului Razelm Situl arheologic de la Enisala - La Biserică. sector V intravilan şi extravilan, la extremitatea vestică a satului, la 20 şi 200 de m sud de drumul judeţean ce uneşte Enisala de Babadag Situl arheologic de la Enisala -Palanca. la limita de NE a localităţii, la poalele cetăţii Enisala, în apropierea fermei piscicole, pe partea dreaptă a drumului către Sarichioi, pe malul lacului Razelm Situl arheologic de la Ersig Situl arheologic de la Fântânele - Dealul Colarea. la 1 km N de sat, pe culmea dealului Colarea şi pe panta de SSV a acestui deal Situl arheologic de la Fântânele - Livada. la 5 km SE de sat Situl arheologic de la Fântânele - Rât. la intrarea în satul Fântânele, de o parte şi de alta a DJ Matei - Fântânele Situl arheologic de la Felmer - Dealul Morii. nord-est de sat Situl arheologic de la Felnac-fosta C.A.P.. Aşezarea amintită a fost identificată la 1,5 km NE de comună, spre Călugăreni, pe terenul fostei CAP aflat pe un promontoriu Situl arheologic de la Fierbinţi-Târg - Malul Roşu. chiuveta lacului de acumulare Dridu, la NNV de vatra satului, în lunca Ialomiţei, pe un martor de eroziune, lacul de acumulare Dridu Situl arheologic de la Finţeşti - cătun Tufe. cătun Tufe, în zona Valea Dobrii, pe pintenul dintre cele două torente, în grădina lui Neculai Rotaru Situl arheologic de la Finţeşti - dealul Vătvoiu - Solescu. la NNV de sat, pe dealul Vătvoiu - Solescu Situl arheologic de la Finţeşti - în centrul satului. în centrul satului, la fostul sediu al CAP, în jurul magazinului, la Luca Georgescu, la V de drumul dinspre sudului satului, spre Nichideanu Situl arheologic de la Floreşti - Şapca Verde. Situl se află la 100 m, în stângă DN1-E60 şi la 85 m vest de Valea Gârbăului. Este mărginit la vest de V. Gârboului, iar la sud de Dealul Razoarele care continuă, de-a lungul Văii Boşorului, spre sud, sub numele de Dealul Gârboului. Situl arheologic de la Foeni - În Gomilă. Situl arheologic se află la 3,14 km NV de biserica ortodoxă din Foeni; la 4,57 km NNV de biserica ortodoxă din Cruceni; la 2,62 km SE de frontiera de stat cu Republica Serbia şi la 1,45 km de versantul drept al Canalului Timişat. Situl arheologic de la Foieni - Grajduri CAP. Grajduri CAP, curtea şi terenul din vecinătatea nordică; terasa stângă a Pârâului Negru Situl arheologic de la Fotinu - Movila de la Baltă. la 2,5 km NNV de sat spre Balta Voctinu Situl arheologic de la Frasinu - Între ziduri. Situl se află la 2 km N de localitate, pe malul stâng al pârâului Crivăţ. Situl arheologic de la Frumuşeni-Fântâna Turcului. Situl cercetat se află la circa 1 km NE de localitate. Situl arheologic de la Găgenii de Sus - Movila Găgenii de Sus. la 0,6 km N de sat, la E de şosea Situl arheologic de la Galaţi - cartierul Dunărea. cartierul Dunărea, zona de vest, la E de şoseaua Galaţi-Brăila, la 1,5Km E de castellum roman de la Barboşi, la N de Siret, la V de Dunăre Situl arheologic de la Galaţii Bistriţei - La Hrube. la marginea de SE a satului, în apropierea cimitirului Situl arheologic de la Gălbinaşi - Movilele Berceni. la cca. 2,8 km SV de sat Situl arheologic de la Gârleşti-Surupătoare Situl arheologic de la Gheorghieni - Pusta Grofului. Situl se află la cca 1500 m SE de sat. Situl arheologic de la Gheorghieni - Valea Mare. Situl arheologic se află la centura de Ocolire Est a municipiului Cluj - Napoca, km 11 - 11 + 400, în stânga drumului comunal dintre Gheorghieni şi Pata. Situl arheologic de la Gherăseni. În colţul de N al fostului sat Cremenea Situl arheologic de la Gherăseni - Lacul Frâncului. La NNE de sat, între pârâul Săngărău, drumul Cremenea - Budişteni şi pârâul Călmăţui Situl arheologic de la Gherăseni - Movila Cremenea. În colţul de N al satului, pe malul drept al pârâului Călmăţui Situl arheologic de la Ghidici - Balta Ţarova I, II Situl arheologic de la Ghirbom - Capul Şesului. la 2 - 2,5 km de sat Situl arheologic de la Ghireni-La Moară. Sit în extravilan, situat la 400 m sud-vest de sat, în stânga drumului judeţean Ghireni-Coţuşca. Situl arheologic de la Giuleşti - La Biserică. în centrul satului, lângâ biserica nouă Situl arheologic de la Gogoşari - Silişte / Cimitirul satului Situl arheologic de la Gomoeşti - la SV de sat. la SV de sat, la 0,7 km de Budişteni, pe drumul vechi Situl arheologic de la Gornea - Căuniţa de Sus. terasa mijlocie a Dunării cuprinsă între Dealul Căuniţa şi Dunăre, între valea Gornea şi Ogaşul Căuniţei Situl arheologic de la Gornea - Dealul Păzărişte. la 2 km SE de sat, la intrarea în localitate dinspre Dunăre, pe malul din stânga al Pârâului Cameniţei Situl arheologic de la Gornea - ,,Gavrina''. la poalele dealului între Ogaşul Gavrinei şI Oagaşul lui Marina Situl arheologic de la Gornea - Locurile lungi. terasa inferioară, între valea Cameniţei şi Liubcova Situl arheologic de la Gornea - ,,Pod Păzărişte''. terasa de la poalele dealului Păzărişte Situl arheologic de la Gornea - Ţărmuri. terasa joasă a Dunării, cuprinsă între şosea şi malul fluviului, cca. 2,5 km de sat Situl arheologic de la Gornea - Zomoniţa. la 3 km S de sat pe terasa Dunării, dinspre podul Păzărişte Situl arheologic de la Gura Ocniţei - Podul Slănic. Necropola este amplasată imediat la 300 m SE de localitate, la N de DJ Răzvad - Moreni. Situl arheologic de la Hagieni - Chirana. la 1 km SE de pădurea Chirana şi la cca. 1,5 km SV de satul DJ Chirana - Vlădeni, la N de râul Ialomiţa Situl arheologic de la Hăneşti - La Moviliţă. Movila este situată intravilan, în marginea de est a satului, pe malul drept al Başeului, pe un martor de eroziune de forma unei movile, la 230 m sud-est de podul de peste Başeu. Situl arheologic de la Hârşova. Situl se află în zona staţiei PECO şi în perimetrul Str. Vadului, Crinului, Concordiei, în zona Geamiei, Str. Alexandru cel Bun, zona Laminorului. Situl arheologic de la Hârşova - Tell. Situl se află în zona de SE a oraşului, între vestigiile cetăţii Carsium şi platforma industrială. Situl arheologic de la Heliade Rădulescu. în zona de N a satului de o parte şi de alta a drumului dinspre Râmnicu Sărat, pe cele 9 movile Situl arheologic de la Hereclean - Dâmbul Iazului. la NE de şoseaua Zalău - Şimleul Silvaniei-Satu Mare Situl arheologic de la Hodoni - La Pocioroane. Situl se află la 865 m S de biserica ortodoxă din Hodoni, la 6,24 km V-SV de biserica ortodoxă din Carani, la 7,7 km N-NV de biserica ortodoxă din Sânandrei şi la 350 m V de versantul drept al Pârâului Iercici. Situl arheologic de la Hodoş - Dâmbul Morii. la intrarea în sat, în partea dreaptă a DJ Sălard - Hodoş, la 1,5 km N de biserica reformată din centrul satului, pe malul stâng al Barcăului Situl arheologic de la Horia. la 1 km NV de sat, pe terasa de E a pârâului Taiţa Situl arheologic de la Hunedoara - Strada Toamnei. între Dealul Sânpetru şi latura vestică a Grădinii Castelului Situl arheologic de la Iam - Macovişte - Sat Bătrân. Situl e plasat pe a doua terasă a râului Vicinic în dreapta drumului Berlişte - Iam; râul Vicinic Situl arheologic de la Iaz - Rovină. Punctul se află în continuarea terasei Dâmb, în apropierea oraşului Caransebeş. Situl arheologic de la Ibăneşti - În Sălişte. Situl este situat atât extravilan cât şi intravilan, la 2600 m SE de biserica satului, pe un platou cuprins între văile Ibăneasa la E şi Visoca la S şi V. Situl arheologic de la Ibrianu - Movila Cornească. Situl arheologic se află pe malul drept al pârâului Crivăţ, la 1 km E de localitate (cota 148,2). Situl arheologic de la Iclod - Tabla Popii. Situl se află între satul Fundătura şi comuna Iclod, pe marginea stângă a drumului naţional DN 1C, Cluj-Napoca-Gherla. Situl arheologic de la Iernut - Fundu Bedeelor. Situl se află la SV de localitate, spre Sălcud. Situl arheologic de la Ilidia - Dealul Obliţa. la SV de sat, la intrarea în localitate, pe partea din dreapta satului Ilidia se ridică Dealul Obliţa Situl arheologic de la Ilidia - Moara Gherghinii. în zona "Funi" la 1 km SV de sat, în dreapta drumului de intrare în localitate Situl arheologic de la Ilidia - ,,Sat Bătrân Mare''. la nord de punctul DâmbRuinele acestuia, aflate la nord de punctul Dâmb, la vărsarea Bistrei în Timiş. Situl arheologic de la Ilişeni - Cotul Corogei. Situl se află extravilan, la 1450 m est de sat, pe malul drept al pârâului Corogea. Situl arheologic de la Independenţa - Pe terasă (Autostrada Bucureşti - Ploieşti, km 40+550, 40+775). pe terasa primară de pe partea dreaptă a râului Prahova, la 200 m NE de satul Independenţa, la 200 m N de şoseaua ce leagă satul Independenţa de satul Gherghiţa Situl arheologic de la Însurăţei - Ferma Rubla. două popine, notate Popina I şi Popina II, situate la 7 km NV de Însurăţei şi la 1 km în amonte de podul Rubla în lunca Călmăţuiului la cca. 1 km V de ferma I.A.S. Situl arheologic de la Ionăşeni - La Ţintirim. Situl se află extravilan, la 1800 m vest de Ţugueta, pe partea dreaptă a căii ferate Dorohoi-Iaşi. Situl arheologic de la Ipoteşti-La conac. Situl arheologic este situat la Nord-Vest de sat pe un bot de terasă înaltă de aproximativ 15 m faţă de lunca inundabilă a Oltului. Situl arheologic de la Isaccea - Suhat. în marginea de NV a localităţii Isaccea, la cca. 1 km S de actualul curs al Dunării Situl arheologic de la Isaiia - Balta Popii. la E de pădurea Curăţitura şi la S de pădurea Marmora, la 3 km NE de satul Isaiia şi 1,5 km N de satul Zberoaia, aproape de confluenţa pârâului Bohotin cu râul Jijia Situl arheologic de la Istriţa de Jos - La movilă. în luncă, la cca. 1 km la S de sat Situl arheologic de la Izvoare-La iaz Situl arheologic de la Izvoare - La Izvoare - Ferma Plantavorel. Situl arheologic se află la 1 km E de sat, pe terasa mijlocie a râului Bistriţa. Situl arheologic de la Izvoarele. în incinta fostului sediu al CAP, la km. fluvial 857 Situl arheologic de la Izvoru Dulce - cartier Bărcăniţa. în cartierul Bărcăniţa, în gospodăriile locuitorilor Bogdan Aurel, Rădulescu Ştefan, Băcioiu Vasilica şi în continuare spre Npână în dreptul fostei case Dănescu,precum şi la V de şoseaua dintre satele Izvoru Dulce - Nenciuleşti 120 m, pe acelaşi tronson Situl arheologic de la Izvoru Dulce - Valea Seacă. pe malul drept al pârâului Valea Seacă, de la pod spre confluenţa cu Sărata, în gospodăria învăţătorului Dobrescu Gheorghe Situl arheologic de la Izvoru Frumos. pe malul Dunării, la km. fluvial 881 Situl arheologic de la Jijia-Silişte. Aşezare situată în extravilan pe un martor de eroziune din albia majoră a Jijiei, pe partea sa dreaptă, între râu şi calea ferată. Situl arheologic de la Joldeşti - La Curte. Situl se află atât în extravilan cât şi în intravilan, pe terasa din stânga Siretului, în jurul fostului conac Baron Capri, în apropiere de confluenţa pârâului Vorona cu Siretul. Situl arheologic de la Jurilovca-Orgame/Argamum - Capul Dolojman. Situl se află la cca 4,5 km est de de localitatea Jurilovca, pe malul lacului Razim, pe un promontoriu stâncos. Situl arheologic de la Jurilovca-Zimbru 2. Situl se află la poalele dealului Ivan Bair, în apropierea staţiei de pompare de pe malul lacului Razelm Situl arheologic de la Lanurile - la est de sat. la E de sat, pe panta de pe malul drept al gârlei Valea Bătrână, vizavi de complexul de vaci şi raţe Situl arheologic de la Lanurile - Movila Bătrână. pe terasa de la poalele movilei Situl arheologic de la Lanurile - Movila Bătvina. la 0,5 km E de sat Situl arheologic de la Largu. în marginea de a satului, în gospodăriile Dragomir C. Voicu, Neculai M. Radu, Radu Mircea, Petrea Mircea se afflă o popină Situl arheologic de la Largu - pe movila La Popină III. la 1 km E de sat, în marginea de N a satului, la NV de sat şi la NE de sat Situl arheologic de la Lechinţa - Cimitir Situl arheologic de la Lechinţa - Sălişte. Punct situat la V de sat, la cca. 500 m de Podei, la S de râul Mureş, la N de pârâul Comlod. Situl arheologic de la Letea Veche - Sit 5. Situl arheologic se află pe direcţia variantei ocolitoare a Mun. Bacău între Km 8+480- 8+680. Situl arheologic de la Limanu - Peştera Caraciocola. în marginea de V a satului Situl arheologic de la Lipia - Movila Olacolu. la 0,8 km V de staţia CFR şi la cca. 0,9 km V de intersecţia şoselei care leagă satul Lipia cu DN 1B Situl arheologic de la Livada de Bihor - Cuptorişte. la limita de SV a localităţii, pe malul stâng al Văii Alceului Situl arheologic de la Livezile - Dealu Baia. la 1 km V de sat Situl arheologic de la Livezile. Situl a fost identificat în hotarul localităţii. Situl arheologic de la Luduş - Fabrica de zahăr. Situl arheologic se află pe terenul fabricii de zahăr şi al topitoriei de in. Situl arheologic de la Lumea Nouă-Centrul creştin P.I.E. Situl arheologic de la Luna - Tarlaua nr. 1. Terenul supus investigaţiei arheologice se află situat în imediata apropiere a sitului arheologic de la Luna - Nod Rutier Situl arheologic de la Lunca - La grădini. La 800 m NV de satul Lunca, pe malul vestic al lacului Frăsinet (fost Obileşti), pe terasa joasă Situl arheologic de la Lunca. la sediul CAP şi la Drăguţa Simion; la 2,5 km V de sat, pe movila Nehoiu Situl arheologic de la Lunca - Movila Nehoiu. la 2,5 km V de sat, imediat la S de drumul spre Bălteni Situl arheologic de la Maliuc - Taraschina. Situl este amplasat pe teritoriul Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, între Canalele Şontea şi Olguţa, în apropierea lacului Taraschina, în Delta Dunării. Situl arheologic de la Margina - Autostrada Lugoj-Deva - Dealul Trâmbiţei. Situl arheologic se află la nord-est de localitatea Margina, la ieşirea din sat, pe partea stângă a drumului comunal care duce către Nemeşeşti; la Km. 46+550 - 46+900 al autostrăzii în construcţie Lugoj-Deva. Situl arheologic de la Măşcăteni-Vatra satului. Sit aflat parţial în intravilan, în marginea de sud-vest a satului, în grădinile locuitorului Costache Iuşcă şi vecinilor săi Situl arheologic de la Măteşti - Movila Măteşti. la E de sat, cca. 0, 8 km, pe marginea terasei înalte Situl arheologic de la Mavrodin - Biserica veche. în vatra satului, în cartier Gămăneşti, pe ambele maluri ale pârâului "Apa satului", imediat la E de biserica veche (în ruină) Situl arheologic de la Mediaş - Baia de Nisip. Situl a fost descoperit la SV oraş. Situl arheologic de la Mediaş - Teba. Situl se află la extremitatea V a oraşului, pe terenul (cariera de nisip) a fabricii Vitrometan. Situl arheologic de la Medieşu Aurit - Şuculeu. Situl se află la 5 km NE de localitate, la marginea sudică a satului Dumbrava, lângă drumul spre Medieşul Aurit; terasa stângă a râului Racta. Situl arheologic de la Mehadia - Ulici. La 1 km nord de sat, pe malul stâng al râului Belareca Situl arheologic de la Meteş - La Peştera Situl arheologic de la Miceşti - Valea Micuşului. Situl se află la 3 km NE de centrul satului. Situl arheologic de la Mihail Kogălniceanu- Ceair. pe drumul roman Constanţa-Calachioi Situl arheologic de la Mihai Viteazu - Dealul Mormintelor. la 1 km SSE de biserica din sat Situl arheologic de la Mihai Viteazu - Drumul văii Situl arheologic de la Mihălăşeni - Lipovanu. Situl se află în extravilan, la SE de sat, pe partea stângă a drumului comunal Mihălăşeni-Negreşti. Situl arheologic de la Mileanca - Holban. Situl se află în extravilan, la marginea de NV a satului, pe malul lacului de acumulare şi pe stânga pârâului Podriga. Situl arheologic de la Miletin - Cap Iaz. Movila este situată extravilan, la SE de sat, pe platoul dealului Puturosu, între valea Puturoasă la V şi pârâul Puturosu la E. Situl arheologic de la Milostea. în câmpul Polovragilor, la V de sat, pe versantul estic al dealului Coasta Mare Situl arheologic de la Miorcani-Iazul Mare. Situl se află în extravilan, la circa 1000 m sud de sat, în marginea de est a iazului, pe pantele vestice ale Dealului Rotăriei. Situl arheologic de la Mlăjet. la NE de satul Trestioara, încorporat la Mlajeţ Situl arheologic de la Mlăjet - Lunca Topilei. la cca. 50 m E (pe stânga), spre podul de la Şeţu Situl arheologic de la Moceriş-Dealul Gruni. pe rama vestică a satului Situl arheologic de la Moftinu Mare - Hamiliz. Situl este înconjurat la nord culoarul Crasnei şi la sud valea pârâului Mergheş. La vest grindul este delimitat de valea pârului Murai, care desparte grindul Hamiliz de un alt grind, locuit şi el în epoca târzie a bronzului. Situl arheologic de la Mogoşani - Frăsineni. Situl arheologic se află în stânga pârâului Răstoaca, la 1 km SE de localitate, în bucla râului. Situl arheologic de la Moldova Nouă- Casa Finanţelor Situl arheologic de la Moldova Nouă- Sălişte. Către Dunăre, la ieşirea din Moldova Nouă, pe drumul spre Măceşti Situl arheologic de la Moldova veche - Spitz. În partea de vest a insulei Situl arheologic de la Moreşti - Citfalău. Situl poate fi identificat în jurul bisericii cătunului dispărut Citfalău. Punct situat la circa 1 km E de aşezarea fortificată "Podei". Situl arheologic de la Moreşti - Podei. Situl se află la N de sat, pe malul drept al Mureşului. Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş. Situl arheologic este amplasat la o distanţă de 1,9 km V faţă de biserica ortodoxă din Moşniţa Veche, 1,9 km NV faţă de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă şi 3,8 km ENE de sensul giratoriu din zona AEM, a oraşului Timişoara. Situl arheologic de la Movila Banului - Movila Mare. în colţul de NE al satului Situl arheologic de la Murighiol - Ghiolul Pietrei. între şoseaua Mahmudia - Murighiol şi malul lacului, la cca. 2 km NV Situl arheologic de la Nadiş - Buia Mitrului Situl arheologic de la Nădlac - Sit 1 M (Autostrada Nădlac - Arad, lot 1, km. 0+000 - 0+300). La nord de oraşul Nădlac, la cca 1 km est de frontiera cu Ungaria Situl arheologic de la Năeni - Bătătura Vacii. la SSV de sat, spre satul Proşca, pe platou Situl arheologic de la Năvodari - La Ostrov. Insula "La Ostrov" Situl arheologic de la Nenciuleşti - Dealul Ciuhoiu. din zona fostului sat Ciuhoiu spre V pe distanţa de 1,2 km; la cca. 1,5 km NV de sat şi la cca. 0,7 km NV de biserica Porumbiţa Situl arheologic de la Nenciuleşti - În Gogoneşti. în partea de sus a satului, în curţile şi grădinile locuitorilor; în via Petreasca şi la S de sat, pe stânga gârlei Izvoru Dulce Situl arheologic de la Nenciuleşti - La Cruce. la ieşirea de N a satului, spre pădure, în jurul crucii înalte de piatră, mai ales spre E, S, N; la cca. 1,5 km NV de sat şi cca. 0,7 km NV de biserica Porumbiţa Situl arheologic de la Nenciu - Pîrlita. de o parte şi de alta a văii Nenciului, în dreptul caselor lui Dumitru Ungureanu, loc ce ţinea de satul Nisip Situl arheologic de la Nicolae Bălcescu. la N de sat, pe DJ Nicolae Bălcescu - Medgidia Situl arheologic de la Nişcov - La Măntoiu. în marginea de N a satului Situl arheologic de la Noşlac- La Mănăstire. la intrarea în localitate, pe axul SV, la aprox. 150 de m de Pompa de Apă recentă, pe malul drept al unui pârâu şi pe prima terasă a Mureşului. Situl arheologic de la Nufăru-vatra satului. intravilan Situl arheologic de la Oarda - Vărăria. Situl arheologic este delimitat de Mureş la nord, de sectorul Bordane la vest şi de sectorul Vărar la est. Situl arheologic de la Ocniţa- Biserica. Situl este localizat la vest de biserica din sat. Situl arheologic de la Ocniţa - Dealul Cosota. delimitat la N de pârâul Sărat, la V de drumul comunal, la E şi S de Valea Bradului Situl arheologic de la Ocniţa -Dealul Măţău. împrejurul bisericii, în zona de N a localităţii Situl arheologic de la Ocniţa - Grecea Mare. Situl arheologic se află la 1 km V de localitate, la confluenţa izvoarelor Grecea Mare cu Grecea Mică (afluent al pârâului Rogozul). Situl arheologic de la Ocniţa - Valea Lupului. la jumătatea distanţei dintre Teaca şi Ocniţa, la cca. 400 m distanţă, în dreapta drumului, aproape de pod Situl arheologic de la Oinacu - Măgura Oinacului. Necropola se află la circa 4 km est de satul Oinacu şi la 3 km sud-est de satul Branişte, pe malul stâng al apei Comasca Situl arheologic de la Olteni - Cariera de nisip. În partea de vest a satului, malul drept al Oltului, între DN 12 şi calea ferată Situl arheologic de la Olteniţa - Coada lupului. Aşezarea se află la 3,5 km nord-est de Olteniţa, în stânga căii ferate Bucureşti-Olteniţa, pe un bot de terasă joasă, pe malul drept al râului Argeş Situl arheologic de la Olteniţa - Renie. Pe malul stâng al râului Argeş, la 2,5 km nord de oraşul Olteniţa, pe un bot al terasei joase a râului Argeş, pe şoseaua Bucureşti-Olteniţa, vis a vis de Filatura Olteniţa. Situl arheologic de la Oradea - Cartierul Tărgul de Vineri. la vest de şanţul vestic al cetăţii, ocupată de catedrala ortodoxă aflată în construcţie Situl arheologic de la Oradea - Fântâna lui Bone. Strada Universităţii, cimitirul municipal până în faţa intrării în cimitirul evreiesc, terasa aflată la sud de şoseaua de centură. Situl arheologic de la Oradea- Salca (Lotus Market) Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X10. Pe o terasă aflată imediat sub deal Situl arheologic de la Orăştie - Dealul Pemilor X8 Situl arheologic de la Orlea - La Grinduri. la 2 km S de sat, în zona grindurilor Muşat, Picior Gras, Măgura Grădiştei Situl arheologic de la Ostrov - Ferma 4 (Durostorum). Situl este amplasat paralel cu şoseaua Bucureşti-Călăraşi-Constanţa în dreptul km 132,100 la aproximativ 150 m S de malul braţului Ostrov al Dunării. Situl arheologic de la Ostrov - Piatra Frecăţei. Situl se află la 3 km S de Ostrov, pe malul drept al Dunării Situl arheologic de la Ostrovu Mare. pe malul Dunării, la km. fluvial 875 Situl arheologic de la Ozun. din cuprinsul satului Situl arheologic de la Pâclişa - La Izvoare. pe partea dreaptă a drumului Alba Iulia - Vurpăr, pe malul stăng al Mureşului Situl arheologic de la Padina - Movila Gurigan. la 5,5 km NE de sat Situl arheologic de la Pălatca - Dealul Coasta. Situl se află în partea de N a satului. Situl arheologic de la Pălatca - Sub pădure. Situl se află în valea Ţagului, la S de sat, înspre Chesău. Situl arheologic de la Palazu Mare. intravilan Situl arheologic de la Păltiniţ- Topliţa. lângă calea ferată Caransebeş-Reşiţa, în stânga acesteia, în locul în care este tăiată de un drum de ţară Situl arheologic de la Pânceşti - Cetăţuie. Situl se află la 2 km NV de sat, pe malul stâng al râului Siret - Lac Răcăciuni Situl arheologic de la Pâncota - Cetatea Turcească. la 500 m SE de oraş Situl arheologic de la Panic - baza Dromet SA. la ieşirea din localitatea Zalău, pe a doua terasă a văii Zalăului, în partea stângă a drumului Zalău-Satu Mare Situl arheologic de la Păru-km 1+700-2+200 Autostrada Lugoj-Deva, Lot 1, Bretea de legătură. Situl se află la 460 m est de biserica greco-catolică din Păru, 5,88 km SVV de biserica ortodoxă din Nevrincea, 8,1 km NV de biserica ortodoxă din Valea Lungă Română şi la 1,1 km sud de cursul pârâului Glaviţa. Situl arheologic de la Pecica - Forgaci Situl arheologic de la Pecica - Şanţul Mare. la 6 km V de localitate, la S de şoseaua Pecica - Semlac, pe malul Mureşului, la cota 113 Situl arheologic de la Pericei - Keller Tag. la cca. 1km intrare în localitate, pe partea stângă a şoselei Zalău - Şimleu Silvaniei, în partea stângă a văii Crasnei, delimitat la E de valea Darvas Situl arheologic de la Petricani - Vatra satului. Situl se află extravilan, la sud de satul Petricani, pe partea stângă a drumului Săveni-Ştiubieni. Situl arheologic de la Petrilaca de Mureş - Ciortoş. Punct situat la E de sat, pe o terasă brăzdată de pâraie. Situl arheologic de la Pianu de Jos - Lunca Pârâului (Autostrada Orăştie-Sibiu, lot 1, Sit 9, km 20+550-20+870). Situl de la Pianu de Jos - Lunca Pârâului este amplasat pe terasa stângă a pârâului Pianu (afluent al râului Mureş), la aproximativ 600 m sud-est de hotarul satului Sibişeni. Situl arheologic de la Piatra Frecăţei - Cotul Celicului (Necropola şi aşezarea de la Celic Dere). la 1,5 km V de sat, la E de Dealul Mare, la 3 km V de Mănăstirea Celic Dere, pe malul drept al râului Teliţa, la 4 km S de confluenţa râurilor Celic şi Teliţa Situl arheologic de la Piatra Neamţ-Cartier Dărmăneşti. Situl se află pe terasa râului Cuejd, pe terenul fostelor şcoli normale, la intersecţia străzilor 1 Decembrie 1918 şi Dărmăneşti. Situl arheologic de la Piatra-Olt-Vadu Codrii. pe marginea terasei spre lunca Oltului, la circa 2 km sud de Piatra Sat Situl arheologic de la Pietreni. pe terenul IAS Pietreni, Sala II C2 Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Coasta Rusului. la 0,7 km NV de sat pe piscul Coasta Rusului şi la NV de acesta pe platoul "Islaz - Dogaru" Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Gruiu Dării. la 1,5 km N de sat, la N de Pietroasa Mică, cota 530 m, 4 km NE de castrul roman, pe malul drept al pârâului Dara Situl arheologic de la Pietroasa Mică - La Pirciu. la V de cartierul locuit de famiile Neculai Udroiu, Tăsică Udroiu, Io Udroiu, cca. 400 m pe platou la N şi S de acesta Situl arheologic de la Pietroasa Mică - Pe Căliman Situl arheologic de la Pietroasa Mică- Staţiunea de cercetări Viti-Vinicole Situl arheologic de la Pietroasele - crucea lui Avram. la 0,6 km V de cătunul Urgoaia pe platoul de deasupra satului, la cca. 350 m ESE de crucea lui Avram Situl arheologic de la Pietroasele - La puţul Giuroiu. laa cca. 100 m E şi la 1,5 km SV de cătunul Urgoaia Situl arheologic de la Pietroasele - Via Nedelcu. la 250 m E-NE de şcoală, la E de pârâiaşul care vine de la Saiu, zis Vâjâitoarea, din dreptul şcolii în sus până la marginea de sus a satului Situl arheologic de la Pişcolt - Nisipărie. la 200 m SE de sat şi 700 m V de DN Satu Mare - Oradea Situl arheologic de la Plosca - Cabana de metal 1-2. la S de sat, pe malul de S al lacului Bistreţ Situl arheologic de la Podoleni - La Ruine. la cca. 200 m V de şoseaua Bacău - Piatra Neamţ, lângă canalul de aducţiune Situl arheologic de la Podu Petriş - Dealul Balaurului. la 300 m E de sat Situl arheologic de la Poduri - Dealul Ghindarului. Pe dealul Ghindaru, la NV şi 500 m de Biserica de lemn Sf. Voievozi, pe malul stâng al pârâului Gâzului Situl arheologic de la Pogorăşti - La Lutărie. Situl se află extravilan, la NV de sat, pe pantele line din sud-estul dealului Mihăiasa, în dreptul unei lutării. Situl arheologic de la Poieneşti - Dealul Teilor. la marginea de V a satului Situl arheologic de la Pojejena - Nucet. La SE de sat, la vreo 400m NE de ruinele feudale de pe malul Dunării (cetatea din punctul Zidina) Situl arheologic de la Pojejena - Zidirea. la 500 m SE de sat, pe malul inundat al Dunării Situl arheologic de la Popeni-Pogoceana. La 450 m nord de satul Popeni, de o parte şi de alta a drumului judeţean DJ 244B, pe o terasă la confluenţa pârâului Pogoceana cu râul Elan. Situl arheologic de la Porţ - Corău. la ieşirea Barcăului din trecătoarea de la Marca, la poalele dealului Curatu, pe malul drept al Barcăului, la 500 m E de acesta Situl arheologic de la Porţ - Paliş. bot de deal deasupra şoselei Zalău-Oradea, la intersecţia cu drumul de intrare în localitatea Marca, la 500 m de malul drept al văii Barcăului Situl arheologic de la Poseştii-Pământeni - La Silişte. Situl se află pe stânga drumului spre Starchiojd, la podeţ. Situl arheologic de la Poşta. cca. 1 km NV de sat Situl arheologic de la Potârnicheşti - Movila lui Pătraşcu. la 1 km V de cătunul Satul Nou Situl arheologic de la Potârnicheşti - Movila Mititelu. la E de şoseaua DN 2B pe culmea paralelă cu şoseaua Buzău - Focşani, la 1,7 km S de sat Situl arheologic de la Potârnicheşti - Movila Moroianu. la 2,8 km S de sat, la E de culmea paralelă cu DN 2B, la fosta fermă a partidului Situl arheologic de la Prilipeţ - Spânzurătoare. la 2 km de sat, la intersecţia drumului ce duce spre Rudăria, pe panta dealului şi pe terasa dinspre pârâul Rudăria Situl arheologic de la Proşca - Dealul Proşca. spre N până la "La trei izvoare" şi 300 m mai sus de cele trei izvoare Situl arheologic de la Proşca - Vârful Proşca. în livada de la Cruce Situl arheologic de la Puieştii de Jos. în marginea N a satului Negotei Situl arheologic de la Rachelu. între Dealurile Niculiţelului (sud) şi Lunca Dunării (nord) Situl arheologic de la Râşeşti - Lutărie. pe un lob al terasei mijlocii a Prutului (terasa Răbâia), la limita NE a satului Situl arheologic de la Rasova - Malul Roşu Situl arheologic de la Râureni. între DN 67 şi albia Oltului, pe o suprafaţă de 2,5 km, la S de pasarelă Situl arheologic de la Răzoare - Lângă bufet. Situl se află în centrul satului. Situl arheologic de la Remetea Mare - Gomila lui Gabor. Situl se află la 1,17 km SE de biserica ortodoxă din Remetea Mare, la 2,8 km NE de biserica ortodoxă din Bucovăţ, la 5,77 km SV de biserica ortodoxă din Izvin şi la 50 m NE de versantul drept al canalului Bega. Situl arheologic de la Remetea mare - Gomila lui Pituţ. Pe un grind de nisip Situl arheologic de la Româneşti - Peştera cu apă. În Munţii Poiana Ruscă, carstul din bazinul râului Bega, în amonte de Mănăştur, Valea Pustinei, versantul din stânga, la 2,2 km înainte de confluenţa cu Pârâul Bega Poienilor, Dealul lui Filip, la SE de sat Situl arheologic de la Roşia Montană - Masivul Ţarina. La N de masivul Cârnic, la E de pârâul Abruzel, la N de pârâul Foieş, în partea de N a localităţii, la sud de Tăul Ţarina Situl arheologic de la Roşiori - La Sere. la 200 m V de limita localităţii Situl arheologic de la Roşioru - Movila Roşioru. la 400 m S de sat Situl arheologic de la Rotbav - Părăuţ. Situl arheologic este situata pe un platou cu dimensiunile de aproximativ 180 x 200 m, aflat pe o fosta terasa a vechiului curs al râului Olt, având urmatoarele coordonate geografice : Lat. 45º49'60 N, Long. 25º33' E, Alt. 508 m.pe terasa Oltului Situl arheologic de la Rubla - Pe movile. pe movilele de-a lungul şoselei spre Sălcioara, de-o parte şi de alta, pe cele 9 movile Situl arheologic de la Runcu- Silişte. în vatra satului, în partea de SE, pe partea stângă a râului Ialomicioara Situl arheologic de la Ruşeţu - Movila Mare. spre dreapta şoselei, spre însurăţei, la 1,9 km de sat Situl arheologic de la Săbăoani - Turnul de Apă. la 2 km E de sat Situl arheologic de la Săbed - Hanurile de la Lechinţa Situl arheologic de la Săcueni - Horo. la 2,5 km N de limita localităţii, pe malul drept al pârâului Moca, afluent al Ierului Situl arheologic de la Săhăteni - Movila Dărăbani. la NV de sat, la cca. 0,5 km Situl arheologic de la Săhăteni - Movila Piersicului. la cca. 600 m NE de sat Situl arheologic de la Sălacea - Dealul Vida. la 1,5 km E de centrul localităţii, pe un promontoriu al dealurilor Barcăului, la limita cu câmpia Ierului Situl arheologic de la Salonta - Movila Trupului. la 5 km NV de limita localităţii, pe malul stâng al canalului Corhana Situl arheologic de la Sângeorgiu de Mureş - Situl 4-Sângeorgiu de Mureş (Varianta de ocolire a municipiului Târgu Mureş, km. 9+060 - 9+230). Situl arheologic se află pe centura ocolitoare a municipiului Târgu Mureş, km. 9+060 - 9+230 Situl arheologic de la Sânnicolaul Mare - Selişte. Situl se află la 2,38 km E-SE de biserica ortodoxă din Sânnicolau Mare, la 6,37 km V de biserica ortodoxă din Saravale, la 205 m N de DJ 682 Sânnicolau Mare - Saravale şi la 190 m S de versantul stâng al unui braţ semifosil al Pârâului Aranca. Situl arheologic de la Sânnicolau Mare - Cărămidăria Veche. la est de fabrica de cărămidă Situl arheologic de la Sântion - Movila Mănăstirii. la 1 km S de limita localităţii, pe malul drept al Crişului Repede, Situl arheologic de la Săpoca - Cula Săpocii. pe marginea de S şi E a dealului Situl arheologic de la Sărata Monteoru - Dealul Cetăţuia şi Poiana Scoruşului. Situl se află pe partea stângă a drumului de acces spre Sărata Monteoru, pe un promontoriu despădurit, în zona dealului Călugărul, pe malul stâng al pârâului Sărata. Situl arheologic de la Sărata-Monteoru - Valea Călugărului. în Valea Călugărului, pe panta spre vale şi spre creasta Dealului Călugăru Situl arheologic de la Sarichioi-în partea de N a localităţii. limita de N a intravilanului Situl arheologic de la Sătuc. pe latul de terasă din faţa intrării la fabrica de sticlărie Situl arheologic de la Satu Mare - Piaţa de Vechituri Situl arheologic de la Satu Nou - Capul dealului. la 6 km ENE de sat şi la 4 km NV de Oltina, pe malul drept al Dunării Situl arheologic de la Săvârşin - Dealul Cetăţuia. Situl se află în marginea de S a satului, între şoseaua Arad - Deva şi CF Arad - Deva, la 500 m N de Mureş Situl arheologic de la Săveni - La Grădini. Situl se află intravilan, în partea de sud-est a oraşului, la vest de râul Başeu. Situl arheologic de la Săveni - La Movila din Şes. Necropola este situată extravilan, în marginea de est a oraşului, la 300 m nord-est de râul Başeu. Situl arheologic de la Săveni - Valea Boului. Situl se află extravilan, la 1800 m nord de oraş, de o parte şi alta a şoselei Săveni-Drăguşeni, la 1600 m est de Movila Germania. Situl arheologic de la Scărlăteşti- Popină. pe o popină, la cca. 500 m N de sat şi la 150 m V de calea ferată Buzău - Făurei - Feteşti - Constanţa, pe malul drept al râului Călmăţui, la 500 m de lacul Vultureni Situl arheologic de la Şeitin - La Imaş. la 250 m N de CF, lângă silozuri Situl arheologic de la Şendriceni - Pârâul Întors. Situl se află extravilan, la 3300 m est-sud-est de Movila Şendriceni, la punctul de captare al pârâului Buhai în pârâul Întors. Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe-Eprestetõ. lângă gară Situl arheologic de la Sfântu Gheorghe - La Biserică. Situl se află la 200-250 m de aşezarea "Pe şes". Situl arheologic de la Sfântul Gheorghe - Dealul Fragilor. la E de oraş, pe o terasă în apropierea gării CFR Situl arheologic de la Sibiu - Fântâna Rece. Situl se află în cartier Guşteriţa, la 5 km E de extremitatea intravilanului, pe Dealul Cocoşului. Situl arheologic de la Sibiu - Spitalul de bătrâni Situl arheologic de la Şiclău - La Gropoaie. la 300 m SV de localitate Situl arheologic de la Sighişoara - Dealul Turcului. Aşezarea se află la 2 km NV de oraş. Situl arheologic de la Sighişoara - Dealul Viilor. Punct situat la marginea nord-estică a municipiului, pe malul drept al Târnavei Mari. Situl arheologic de la Sihleanu. Situl se află pe terasa inferioară a Buzăului, în partea de nord-vest a judeţului, la distanţă de aproximativ 36 km spre vest-nord-vest de oraşul Brăila Situl arheologic de la Siliştea- Conac. malul drept al Siretului, la cca. 7 km de confluenţa Buzău-Siret Situl arheologic de la Şimand - Grozdoaia. la 750 m NV de localitate Situl arheologic de la Simeria - În Coastă. promontoriu situat pe malul stâng al Mureşului, cu o înălţime relativă de circa 15 m faţă de lunca inundabilă a râului Situl arheologic de la Şimian - Dealul Viilor. la 1 km N de marginea localităţii, în dreapta şoselei Valea lui Mihai-Ungaria, pe malul pârâului Salcia Situl arheologic de la Şimleul Silvaniei-Tudor Vladimirescu 7. Situl se află amplasat pe terasa a doua neinundabilă a râului Crasna, la cca. 50 m S de cursul acestuia. Terasa este la o altitudine de 205 m faţă de nivelul mării, pe malul stâng al văii. Zona este plată, intinsă, uşor de amenajat în vederea ridicării un Situl arheologic de la Şincai - Cetatea Păgânilor. Situl a fost identificat pe un tell aplatizat la 3 km SV de sat. Situl arheologic de la Slava Cercheză - La Vii. la 1 km NE de sat Situl arheologic de la Smeeni. în baza furajeră a sectorului zootehnic al fostului CAP, între Smeeni şi Sălcioara, pe malul Călmăţuiului Situl arheologic de la Smeeni - la SV de sat. la 3 km SV de sat Situl arheologic de la Smeeni - marginea de E a satului. în marginea de E satului, de la şcoală până în Valea Călmăţuiului, spre Sălcioara Situl arheologic de la Smeeni - Movila Ariciului. la 4,4 km SV de sat Situl arheologic de la Socodor - Găvăjdia. la 4 km de marginea localităţii, la S de calea ferată Pădureni - Socodor, la 400 m N de canalul Crişului Alb Situl arheologic de la Socol - Krugliţa de Mijloc Situl arheologic de la Soporu de Câmpie - Cuntenit. Situl se află la poalele dealului "Cuntenit", situat la circa 2 km spre S de sat. Situl arheologic de la Soporu de Câmpie - Sânişoara. Situl se află la V de sat. Situl arheologic de la Spiru Haret - Movila Cornu Malului. L-25-116-A-d-2-IV Situl arheologic de la Stâlpu - Movila Cailor. la S de sat, pe dreapta şoselei spre Costeşti, la cca. 350 m E - SE de staţia de transformare Situl arheologic de la Stâlpu - Movila lui Pătraşcu. Movila lui Pătraşcu, la 1 km NE de sat; Movila Cucuteni, "Movila Sadelor", "Movila Cailor", "Leoteasca", "Movila Ulmului", "Movila Pietrosu", "Movila lui Răscărache", "Movila Spătarului" Situl arheologic de la Stâlpu - Movila lui Răscărache. la 5,1 km S de sat Situl arheologic de la Stâlpu - Movila Pietrosu. la 3,5 km SE de sat Situl arheologic de la Stânca - Dealul Râşca Mare. Situl se află extravilan, la 2500 m vest de barajul lacului de acumulare de la Stânca-Costeşti, între şoseaua naţională Iaşi-Mitoc şi malul lacului. Situl arheologic de la Ştefăneşti - Curtea Domnească. Situl se află în marginea de nord a localităţii, pe un platou înalt care domină lunca Başeului şi pe care se află şi biserica Cuvioasa Paraschiva Situl arheologic de la Stejărenii - Valea Stejărenii. Situl poate fi identificat în valea care se deschide spre S de Târnava Mare, la cca. 5 km de Sighişoara. Situl arheologic de la Stelnica - Grădiştea Mare. Lângă IAS - Ferma 8, la E de braţul Borcea, în baltă Situl arheologic de la Ştiubei - Movila lui Panait D. Matei. la cca. 1,6 km SSE de sat, la E de şosea Situl arheologic de la Ştiubei - Movila Săpată. la 700 m E de intersecţia spre Ştiubei Situl arheologic de la Ştiubei - Movila Temeinic II. în aceeaşi zonă, la 3,9 km S de marginea satului, la S de movila Temeinic I Situl arheologic de la Strahotin-Dealul Ponoarelor I. Situl arheologic este situat în extravilan la 800 m SV de satul Strahotin şi la 700 m SE de Movila din Dealul Ponoarelor. Situl arheologic de la Suceava-cartier Burdujeni Situl arheologic de la Sudiţi - Movila Boului. la V de sat, în via plantată în anii 1960 - 1970 Situl arheologic de la Sultana - Gheţărie. În partea de NE a satului Sultana, pe malul lacului Mostiştea, pe Valea lui Malciu Situl arheologic de la Sultana - Malu Roşu. La 300 m NE de sat, pe malul de sud al lacului Mostiştea Situl arheologic de la Sultana - Valea Orbului. Pe terasa Mostiştea, pe malul de V, la cca. 2 km E de satul Sultana, aproape de satul Curăteşti la gura unei văioage ce dă spre Iezer Situl arheologic de la Sviniţa - Km fluvial 1004. la aprox. 7 km în amonte de Sviniţa, peste Dunăre de Lepenski Vir, pe plaja fluviului Situl arheologic de la Tăcuta - Dealul Miclea. Aşezarea preistorică de pe Dealul Miclea este situată pe lobul estic al dealului cu acelaşi nume (orientat NV-SE), situat la confluenţa dintre pâraiele Cuţicna şi Valea Largă, unde formau altădată un iaz natural, azi un şes neted. Situl este amplasat la 5 Situl arheologic de la Târgovişte-Biserica Creţulescu. În partea de NV a oraşului, la vest de Parcul Chindia, dincolo de strada Mihai Bravu Situl arheologic de la Târgovişte- Cazarma pompierilor Situl arheologic de la Târgovişte- Primăria municipiului Târgovişte. str. Poet Gr. Alexandrescu intersecţia cu str. Revoluţiei Situl arheologic de la Târgu Neamţ-La Canton. Situl se află la poalele Culmii Pleşu, în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ, pe terasa din stânga râului Neamţ Situl arheologic de la Târguşor - Ester. de-a lungul căii ferate Tîrguşor - Cogealac, la 4 km NE de Halta CFR Târguşor Situl arheologic de la Tăriceni. La marginea de NE a satului, la sud de schitul Tăriceni, pe malul Lacului Mostiştea, pe un bot de terasă. Situl arheologic de la Târnava - Platoul Burg - Cetate. Situl se află pe platoul Burg - Cetate. Situl arheologic de la Târnăveni - Bulevardul 1 Mai. Situl se află în zona Cinematografului Olimpia. Situl arheologic de la Techirghiol. în jurul golfului Urluchioi Situl arheologic de la Teiuş - Cetăţuia. la 1 km NNV de fabrica de zahăr Situl arheologic de la Teliţa - Celic Dere. Ansamblul arheologic este localizat pe versantul nordic al văii Celicului, la 3 km VSV de confluenţa cu apa Teliţei, adică la mai puţin de 20 km sud, în linie dreaptă, de vadul Dunării de la Isaccea. Situl arheologic de la Teliţa - La Amza. la 600 m NE de sat Situl arheologic de la Teţcoiu - Vatra satului. Situl arheologic se află pe malul stâng al pârâului Tinoasa şi la 0,5 km V de sat. Situl arheologic de la Ticvaniu Mare - Ferma II. la 1 km NE de sat, pe partea dreaptă a şoselei, la liziera livezii, în unghiul de 90 grade format de drumurile de acces în fermă Situl arheologic de la Timişoara - Cioreni. Situl este situat la 690 m SV de cantonul C.F.R. Ronaţ, în curba căii ferate Timişoara - Sânnicolau Mare; la 700 m V-NV de Gara CFR Ronaţ, la 7 km NV de catedrala din Timişoara şi la 950 m N de versantul drept al Pârâului Beregsău. Situl arheologic de la Timişoara - Freidorf. lângă şoseaua de legătură a cartierului Freidorf cu Calea Şagului, lângă canalul de colectare a apelor care stagnează pe terenul agricol, în imediata vecinătate a şoselei E 94. Situl arheologic de la Timişoara - Hladik 1. situl este situat la hotarul administrativ dintre Timişoara-Freidorf şi comuna Şag, în dreptul km 10, fiind mărginit pe latura de sud-est de drumul naţional DN 59 Timişoara-Şag. Este amplasat la cca. 3,55 km nord de primăria comunei Şag, la 4,49 km sud-es Situl arheologic de la Tismana. pe malul Dunării, în dreptul km. fluvial 906 Situl arheologic de la Tocileni - Lutărie. Situl se află extravilan, la nord-vest de sat, pe terenul cuprins între drumul comunal Tocileni-Stăuceni şi pârâul Sitna. Situl arheologic de la Todireni - Curtea Veche. Situl se află atât extravilan cât şi intravilan, la sud-est de sat, pe un promontoriu de terasă, cuprins între pârâul Sitna la sud şi Jijia la nord. Situl arheologic de la Todireni - Malul Negru. Situl se află extravilan, la est de cartierul Ceir, pe un grind din albia majoră a Jijiei, pe partea stângă a râului, la 7-800 m de marginea de est a cartierului Ceir. Situl arheologic de la Tritenii de Jos - Cetatea Sării. Situl se află la 2 km de sat, la poalele dealului "Cetatea Sării", pe malul drept al "Văii Scroafei". Situl arheologic de la Tulcea - Dealul Taberei. Situl arheologic se află pe DN 22; la NV de oraş; pe dealurile Tulcei. Situl arheologic de la Tuluceşti - Râpa Bălaia. este dispus la sud-est de localitatea Tuluceşti, în dreapta DN26, pe terasa superioară a Câmpiei Covurluiului, cu o bună vizibilitate pe valea largă a Prutului Situl arheologic de la Turcoaia (Troesmis) - Igliţa. Situl se află în extravilan, la cca. 2,5 km N de limita nordică a satului, pe malul drept al braţului Măcin Situl arheologic de la Turda - Şuia. în marginea de sud-vest a oraşului Turda, între valea Pordeiului (Pardei) şi Arieş Situl arheologic de la Tureni - La Furci. Situl se află în rezervaţia "Cheile Turenilor" - între Tureni şi Copăceni - peşteri, la intersecţia drumurilor Sănduleşti - Tureni - Miceşti ( DJ 103 G şi 107 L), în faţa Carierei Sănduleşti, la 100 m de viitoarea Autostradă Transilvania pe Dealul Ghice Situl arheologic de la Udeşti - La Cânepişte. la cca. 500 m N de grajdurile CAP Situl arheologic de la Ulmeni - Movila lui Reteşan. la confluenţa Gârla Dării - Sărata, la N de sat, pe pârâul Sărata Situl arheologic de la Ungureni - Livada. Situl arheologic se află pe terasa înaltă de pe malul drept al râului Dâmboviţa, mărginită la vest de liziera pădurii Ungureni iar la est de marginea terasei. Situl arheologic de la Unirea - Situl nr. 1 Unirea. Situl se află la o distanţă de 550 m de limita actuală a localităţii Unirea, pe direcţia NV. Distanţa din partea centrală a sitului, faţă de principala cale de acces este de 250 m V până la drumul E 81 Unirea-Turda. între km 57+200-57+350 ai viitoarei aut Situl arheologic de la Urziceni - Vade Ret (Vamă). la 2 km N de sat, în zona liberă a frontierei româno-maghiară de la Urziceni-Vamă Situl arheologic de la Văcăreasca - La Silişte. în vatra satului, la magazin şi la S de sat, în jurul lacului, pe valea Cotorcii Situl arheologic de la Văcăreasca - Movila cu cruci. la S de sat Situl arheologic de la Vadu - Ghiaur - Chioi. la 2 km N de Întreprinderea de Metale Rare, pe promontoriu Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 16 - Sila. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 1 - Valea Pietrei - Nord. Situl se află pe valea pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 22 - La Vrecea. Situl se află pe partea vestică a Pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat-Budureasca 24 - La Stănescu. Situl se află pe partea estică a văii pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 25. Situl este poziţionat la est de pârâul Budureasca şi la sud de Valea Angheloaia. Situl arheologic de la Vadu Săpat - Budureasca 3 - La Greci. Situl se află pe valea Budureasca, la Stupina fostului CAP - Vadu Săpat. Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Hulă - Budureasca 7. Situl se află pe valea pârâului Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Săpat - La Silişte, Hulă şi Puţul lui Burciu. pe valea pârâului Budureasca, 31 de situri pe cca. 9 kmp Situl arheologic de la Vadu Săpat-Talpazan - Budureasca 15. Situl se află pe valea Budureasca. Situl arheologic de la Vadu Soreşti. în luncă pe drumul spre Petrişor, în marginea de NE a satului Situl arheologic de la Vadu Soreşti - Şumurdoaia. la SE de localitate Situl arheologic de la Valea Argovei - Ostrovul La Leu. În apele lacului Obileşti, la marginea de vest a comunei Valea Argovei pe un ostrov numit de localnici "La Leu". Situl arheologic de la Valea Florilor - Ogăşele. Situl se află la nord de sat. Situl arheologic de la Valea lui Stan. în extravilan, pe DN 7A, pe platou şi în vatra satului Situl arheologic de la Valea Lupului - Movila. Movila se află pe teritoriul satului, la sud de şoseaua Iaşi - Tg. Frumos, pe prelungirea dinspre sud a terasei inferioare a Bahluiului. Situl arheologic de la Valea Puţului - Hula Pităresei. la S de sat Situl arheologic de la Valea Puţului - Plaiul lui Prasa. la S de sat, pe dealul de pe stânga crevasei Valea Puţului zisă Matcă, deal denumit Plaiul lui Prasa, sub dealul Orzan (nu corespunde pe hartă) Situl arheologic de la Văleni-Dâmboviţa - Mâzgana - Poiana Tomii. pe un platou de deal, la 1 km S de localitate Situl arheologic de la Văleni-La morişcă Situl arheologic de la Vărădia - Dealul Chilii. în partea nord-estică a satului, pe malul stâng al râului Caraş Situl arheologic de la Vărşand - Între vii. la 300 m V de marginea localităţii şi la 150 m de drumul de ţară care leagă satul de păşune Situl arheologic de la Vişag - Bruk. pe un teren plantat cu meri, pe ambele laturi ale şoselei Lugoj - Reşiţa, înaintea intersecţiei acestuia cu drumul comunal spre Vişag Situl arheologic de la Vizireni Situl arheologic de la Vlădiceasca-Gherghelăul Mic. La 100 m SV de sat, pe un ostrov în apele lacului Frăsinet Situl arheologic de la Vladimirescu - La Cetate. la 500 m V de localitate şi la cca. 1 km S de DN Arad - Deva Situl arheologic de la Vlăsineşti - La Ocoale. Situl se află extravilan, la 3800 m sud-sud-est de sat, pe partea stângă a văii Iazul Mare, la sud-vest de Iazul Nou. Situl arheologic de la Voineşti - Mănăstire. la cca. 500 m de confluenţa Buzău-Siret, la aprox. 400 m E faţă de actuala mănăstire Măxineni Situl arheologic de la Voiteg - Groapa cu Vulpi. Situl se află la 3,09 km NV de biserica ortodoxă din Voiteg, la 5,42 km NE de biserica ortodoxă din Ghilad, la 6,73 km SE de biserica ortodoxă sârbă din Ciacova şi la 570 m SE de versantul stâng al Canalului Lanca - Birda. Situl arheologic de la Vrani - Dâmbul Morişchii. pe malul stâng al Caraşului la NV de sat, în spatele pichetului de grăniceri Situl arheologic de la Vrăniuţ - Livezi''. la sud de sat, pe malul stâng al pârâului Ciclova Situl arheologic de la Vrăniuţ - Uliţa Popii''. marginea nordică a satului Situl arheologic de la Zădăreni - Cartierul Nou. la cca. 500 m E de vatra satului, la N de şoseaua Arad - Zădăreni Situl arheologic de la Zădăreni. La marginea de NV a localităţii Situl arheologic de la Zahareşti - Silişte. la 150 m S de biserică Situl arheologic de la Zalău - Dealul Lupului. punctul Dealul Lupului este amplasat pe un platou mărginit la est de Valea Mâţii, care se varsă în Valea Zalăului, ce se află la nord de dealul amintit, curgând paralel cu acesta spre vest Situl arheologic de la Zăneşti-biserica Sf. Nicolae Situl arheologic de la Zăuan - Temetõdomb. la marginea de NE a satului, pe dreapta drumului Zalău - Şimleu - Oradea Situl arheologic de la Ziduri - Orzăneasca Mare. la cca. 2 - 3 km N de sat Situl arheologic de la Zimnicea - Cetate. promontoriu al terasei înalte a Dunării, la V de oraşul actual, la est de râul Pasărea Situl arheologic de la Zlatiţa - Mănăstirea Cusici''. malul drept al râului Nera Situl arheologic din Bădeni - Cetatea Bagy. Dealul Cetăţii domină valea Homoroadelor şi a Vârghişului, pe malul drept al Homorodului Mare. Situl arheologic din epoca bronzului de la Mlăjet - La Balastieră. la 200 m S de podul de la Seţu, la dreapta de acestape malul al Buzăului Situl arheologic din epoca bronzului de la Pir. la 2 km SE de centru Situl arheologic din epoca bronzului târziu de la Crasnaleuca - Drumu Morii. Sit în extravilan, situat în incinta fostului SMA, la 450 m sud-vest de sat. Situl arheologic din epoca medievală de la Bucureşti - Biserica Răzvan. Între Calea Moşilor, str. Cavafii Vechi şi Florescu Situl arheologic din epoca medievală de la Cefa - La Pădure. la marginea de NE a pădurii Rădvani, pe ambele maluri ale canalului cu acelaşi nume. La V de Canalul Crişurilor, în cuprinsul Parcului natural Cefa. Situl arheologic din epoca medievală de la Nojorid - Turceana. la limita de V a localităţii, pe malul Văii Alceului Situl arheologic din epoca medievală de la Vraţa. Situl e afă în în incinta Fermei legumicole, pe malul Dunării Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Brădeanu - Movila Turcului. la 2,3 km E de sat, pe şoseaua spre Pogoanele Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Florica - Fostul CAP. la marginea de S a satului, spre Casota, în fostul sector zootehnic al C.A.P. Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Pietroasele. la E de castru şi de asemenea spre Sarînga, până la drumul de la Gheorghe Stoian, pe la grădiniţă, Petre Feraru până la gârlă Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Pietroasele - Pietroasa de Sus. în vatra satului Pietroasa de Sus, la N de drumul care de la dispensarul uman până la casele popii Năstav şi până la poalele dealului Situl arheologic din epoca migraţiilor de la Roşioru - Valea Cochirleanca. la cca. 1 km E de şoseaua Roşioru - Bălăceanu, în grădina de legume, lângă sondă Situl arheologic din epoca romană de la Agnita Situl arheologic din epoca romană de la Alba Iulia - str. Dealul Furcilor. 50 m E de Monumentul lui Horea Situl arheologic din epoca romană de la Apoldu de Jos - Între Apoalde. Situl se află la jumătatea distanţei dintre Apoldu de Jos şi Apoldu de Sus. Situl arheologic din epoca romană de la Băile Herculane - Zona Cazino, Parc Central. zona cuprinsă între hotel Cerna, parcul Central şi hotel Roman Situl arheologic din epoca romană de la Beidaud. la 3 km V de sat Situl arheologic din epoca romană de la Caşolţ - Pepiniera. Situl se află între râul Valea Bradului şi şoseaua Bradu - Casolt, ca şi pe Dealul lui Dan, de o parte şi de alta a pârâul Highiului. Situl arheologic din epoca romană de la Mihai Viteazu - Valea Sândului. Situl se află la 2 km SV de Turda. Situl arheologic din epoca romană de la Sânnicoară - La V de sat. Situl se află în partea de V a satului. Situl arheologic din epoca romană de la Şimian. în viile IAS, în partea de E a satului, lângă Brazda lui Novac Situl arheologic din epoca romană de la Turda - Dealul Cetăţii. Situl se află la SV de oraş, între doi afluenţi ai Arieşului, pârâul Racilor şi pârâul Sândului. Situl arheologic din epoca romană de la Turda. sector NV, între Taiţa şi DJ, intravilan Situl arheologic din epoca romano-bizantină de la Garvăn. terenul dintre Cetate şi Dealul Chetricica Situl arheologic din zona fostei mitropolii a Proilaviei. zona cuprinsă între bd. Al. I. Cuza, Calea Călăraşilor, str. Împărat Traian, pe malul stâng al Dunării Situl arheologic eneolitic de la Brădeanu Situl arheologic funerar de la Ulmeni. la 1,7 km N - NV de Primăria Ulmeni între drumul spre Sărăţeanca şi pârâul Sărata pe culmea paralelă cu pârâul Situl arheologic grecesc de la Histria - Bent. în vatra satului Istria Situl arheologic hallstatian de la Platoneşti - Platoul Hagieni. la 1 km SE de sat, pe terasa de la S de râul Ialomiţa Situl arheologic hallstattian de la Costeşti. în spatele morii, în marginea de E a satului Situl arheologic hallstattian de la Groşani - Movila Groşani. în latura de V a satului Situl arheologic hallstattian de la Mahmudia-sector E. sector E, în vatra satului Situl arheologic hallstattian de la Târgu Mureş - Dâmbul Pietros. Situl se află în zona Cartierului 1848, pe o terasă din apropierea gării mari. Situl arheologic II de epocă medievală timpurie de la Cenad. Situl este imprecis delimitat in hotarele localităţii. Situl arheologic II de la Foeni. Situl a fost identificat pe teritoriul localităţii. Situl arheologic la Cluj-Napoca - Piaţa Avram Iancu nr. 3. Imobil situat pe latura de vest a Pieţei Avram Iancu, între imobilele nr. 2 şi 4, la cca. 0,7 km de malul drept al Someşului Situl arheologic la Gorneşti. Situl se află la circa 500 m S de localitate, pe malul Mureşului, la capătul dinspre Târgul Mureş. Situl arheologic la Iaz - Dâmb. Situl este plasat la 500 m S de municipiul roman, pe marginea terasei a doua a Timişului, în locul în care ea coteşte spre est, formând intrarea în Valea Bistrei. Situl arheologic Latene de la Cârlomăneşti. în marginea de E a satului de S de pe terasă în grădinile gospodăriilor, începând de la marginea terasei pe distanţa de 500 - 600 m spre pădurea Salniţa Situl arheologic latene de la Castelu Situl arheologic Latene de la Dunăreni - Gura Zăvalului Situl arheologic Latene de la Murighiol-vatra satului. în vatra satului Situl arheologic Latene de la Nuntaşi. la capătul de V al satului Situl arheologic Latene de la Poarta Albă Situl arheologic Latene de la Şarânga - La Teişanu. la S de sat, cca. 2 km, pe malul pârâului Sărata, în punctul cu două cruci, în dreptul satului Ulmeni, cca. 100 m N de podul DNIB peste Sărata Situl arheologic Latene de la Somova - La batace Situl arheologic Latene de la Valea Dacilor. pe traseul conductei de gaze Rusia-Turcia-Grecia, la 1 km E de localitate Situl arheologic Latene de la Văleni Situl arheologic Latene târziu de la Ploieşti - str. Bădeşti. La E de CFR Văleni, cartier Bereasca Sud, Bătăiosu Situl arheologic medieval - Cărămidarii de Jos de la Bucureşti. În partea de SV a oraşului Bucureşti, pe malul drept al Dâmboviţei, în vechea mahala Cărămidarii de Jos Situl arheologic medieval de la Bicaci - Biserica turcilor. la 300 m SE de localitate, pe malul stâng al afluentului Văii Gepiului Situl arheologic medieval de la Bodeşti - Biserica schit. pe un bot de deal, în apropierea primăriei Situl arheologic medieval de la Butimanu - Digul 3. Situl arheologic este situat în apropierea lacului Sterianu, la extremitatea estică a localităţii. Situl arheologic medieval de la Chilieni - Biserica unitariană. pe o movilă de la marginea estică a satului Situl arheologic medieval de la Cucuteni - Dealul Mănăstirea. Ruinele schitului se află la 1,5 km SV de localitate, cota 609,9 m. Situl arheologic medieval de la Gornea - Tirchevişte. la 3 km de sat, la capătul estic al terasei Căuniţa de Sus Situl arheologic medieval de la Iştihaza - Movila Oaselor Situl arheologic medieval de la Lunca - La Silişte. Situl se află extravilan, la vest de sat, pe o terasă de-a lungul Siretului, în zona perimetrului fostului sediu al CAP Lunca. Situl arheologic medieval de la Obreja - Sat Bătrân. Pe malul din dreapta Văii Bistrei Situl arheologic medieval de la Picior de Munte - Valea bisericii. Situl este amplasat la 2 km ESE de localitate, între Valea Câinelui şi Valea Caradu. Situl arheologic medieval de la Săbăoani - La Izlaz. Situl arheologic se află pe malul drept al Siretului, la 2 km E de sat. Situl arheologic medieval de la Şibot-(Autostrada Orăştie - Sibiu, lot 1, Sit 4, km 8+ 650 - 8+950). Situl este situat pe malul drept al văii Mureşului, la circa 2 km spre est de actualul sat Şibot. Situl arheologic medieval de la Socol - Okrugliţa. situată la 6 km de sat, sub culmile Munţilor Locvei Situl arheologic medieval de la Târgovişte - Biserica grecilor Situl arheologic Monteoru de la Costeşti. în marginea de S a satului până la bazin, între şoseaua spre Gherăseni şi lunca joasă a Sangărului Situl arheologic Monteoru de la Nenciu. în spatele casei locuitorului Aurel Aldea Situl arheologic neolitic de la Cernavodă - Coada Zăvoiului Situl arheologic preistoric de la Câlţeşti - Vladimirescu. la N şi NE de sat, pe platou Situl arheologic preistoric de la Colibaşi - Movila Ţigăncii. la 2,5 km NV de sat, la V de şoseaua Colibaşi - Voctinu Situl arheologic preistoric de la Ghinoaica. în partea de S a Văii Scheii, la confluenţa Văii Riciului cu Scheianca Situl arheologic preistoric de la Jucu de Sus - Stanişte. Situl se află în hotarul satului. Situl arheologic preistoric de la Ostrovu Mare - Botu Piscului. în capătul din amonte al insulei Situl arheologic preistoric de la Pietroasa Mică - Şapte fraţi. la 0,5 km N de partea de V a satului, deasupra gospodăriilor lui Ion Şelaru şi Despan N. pe platoul înalt din marginea pădurii Situl funerar de la Band - Cetatea Surpăturii. Situl se află la 2,5 km SV de Band (la 1 km de fostul cătun Adăuş); Valea Căpuşului, mărginit de pâraiele Adăuşului, Lechinţei, Văii Reci. Situl preistoric de la Sălacea - Dealul Cetăţii Situl roman de la Roşia Montană - La Hop-Găuri. La SE de Roşia Montană şi la 700-800 de m NV de localitatea Corna; în zona unui tău secat recent, dar şi a Tăului Găuri; pe Valea Roşiei, afluent al râului Abrud Sitului arheologic de la Brăeşti-Vatra Satului. Sit arheologic în intravilan, situat de-a lungul pârâului Brăiasca, în vatra satului, la 400 m sud-vest de şcoală Tumulii V şi VI din epoca bronzului de la Nerău - Hunca Mare. Tumulii se află la 2,26 km S-SE de biserica catolică din Nerău, la 3,23 km NE de biserica ortodoxă din Teremia Mare, la 6,9 km V-NV de biserica ortodoxă din Vizejdia şi la 80 m V de versantul stâng al Canalului Gigoşin. Tumulul de la Dragodana - Dealul Gorganu. Tumulul este localizat la N-V de localitate, de la ieşirea din sat spre Târgovişte, circa 1 km. Tumulul de la Finta Mare - Movila lui Mihai Viteazul. Tumulul se află la sud de sat, în imediata apropiere, pe stânga Ialomiţei. Urne cinerare dacice descoperite la Hărman - Dealul Talinenberg Vechiul cimitir de la Vidacut - Biserica Reformată. Pe vârful şi pe pantele dealului pietrele de morminte indică locul vechiului cimitir de sec.XVIII-XIX.