În perioada ocupaţiei otomane a cetăţii Timişoara (1552-1716), Palanca Mică sau Insula forma o parte a aşezării civile situate în exteriorul cetăţii. Se afla la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), pe un mic promontoriu mai ridicat faţă de terenul din jur inundabil, înconjurată de un braţ al Timişului Mic. Insula este menţionată şi cu ocazia asediului din 1552 când Kara Ahmed paşa şi-a poziţionat aici piesele de artilerie, folosind-o la asediul cetăţii. Conform hărţii Perrette, în Palanca Mică se aflau, spre deosebire de Palanca Mare, parcele relativ ordonate, case din lemn cu grădini mari, prăvălii, o reţea stradală cu trasee neregulate, Poarta Belgradului. Totodată, în centrul Palăncii Mici este menţionată geamia denumită Ifar Paşa sau, conform hărţii lui Henrik Ottendorf - Silihdarmetschit (Moscheea Silihdarului - titlu acordat marilor viziri). Pe baza cercetărilor arheologice preventive din anul 2013-2014 din Centrul istoric al municipiului Timişoara, se poate presupune că geamia aronda cu siguranţă şi un cimitir de înhumaţie. Atât pe Harta Perrette cât şi pe schiţa lui Radogna figurează în partea de nord a Insulei, în apropierea castelului, un alt lăcaş de cult musulman - Geamia Castelului sau Geamia Padişahului.
Data descoperirii
2015-01-01
Reper
Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mică" este situat la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), întinzându-se până la râul Bega. Colţul nord-vestic al suburbiei Palanca Mică ar corespunde cu partea de est a Pieţei Victoriei (Piaţa Operei), limita vestică a sitului fiind marcată de Bulevardul Regele Ferdinand. Limita sudică a sitului este reprezentată de râul Bega. Din zona actualului restaurant Grădina Bănăţeană începe limita estică a sitului arheologic care trece pe sub terenul de tenis Municipal Sports Park, îndreptându-se spre nord, pe ductul străzii Patriarh Miron Cristea, până la intersecţia cu Bulevardul Mihai Eminescu. Limita nordică a perimetrului sitului este reprezentată de ductul Bulevardului Mihai Eminescu. Conform Hărţii Perrette, între Castelul Huniade şi limita de nord a suburbiei Palanca Mică s-ar afla o structură unghiulară reprezentând o platformă de artilerie care proteja fortificaţia castelului. Aceasta s-ar localiza pe planul actual al oraşului aproximativ la intersecţia străzilor Nicolaus Lenau, Bulevardul Mihai Eminescu, str. 20 Decembrie 1989. O structură asemănătoare figurează pe harta căpitanului Perrette şi la sud de cartierul Palanca Mică, în zona restaurantului Grădina Bănăţeană. Această structură este Noul Ravelin, construit de austrieci, imediat după cucerirea cetăţii Timişoara în 1716. Vârful acestei fortificaţii depăşeşte malul sudic al Begăi, continuându-se până sub clădirile din imediata apropiere a râului.