Informaţii despre

Nume locuire

Vezi şi

Situri arhelogice Ansamblul bisericii romano-catolice medievale A tuturor Sfinţilor de la Misentea. vatra satului, în partea Templomtizes, pe partea stângă a pârâului Templom-pataka Ansamblul castelului Bethlen, azi Complex Arcalia/ Universitatea Babeş –Boly Cluj-Napoca Ansamblul hidrotehnic al cetăţii Timişoara - Ecluza Mică-Piaţa "700". Situl se află la V de cartierul Cetate, delimitat la nord de Clădirea D a City Business Center, la sud de strada Coriolan Brediceanu, la est de strada Nikolaus Berwanger, iar spre vest de linia de cale ferată şi la cca. 750 m N-NE de versantul drept râulu Ansamblul sitului medieval al bisericii Sf. Arhanghel Mihail Brăila. În centrul oraşului Brăila Ansamblul sitului medieval al bisericii Sf. Gheorghe de la Ştefan cel Mare. Pe un platou care domină partea estică a fostului sat Şerbeşti Ansamblul sitului medieval al bisericii Sf. Gheorghe Mirăuţi din Suceava. în apropierea Curţii Domneşti din Suceava, cartierul Mirăuţi Apeductul de la Ovidiu - Faleza. pe faleza lacului Siutghiol, între strada primăverii şi Peninsula Tătărească Apeductul de la Zorile. pe o ulita, la intrarea dinspre nord in satul Zorile Aşezarea Boian de la Boldeşti - La Bloc 1. Se află în centrul satului Boldeşti, pe terasa înaltă Aşezarea Coţofeni de la Zoltan - Urcuş Aşezarea de epoca bronzului de la Timişoara - Selişte. situl se află la 340 m sud-vest de Calea Aradului (DN69), 700 m nord-est de Calea Torontalului (DN6), la 4 km nord de Catedrala Mitropolitană ortodoxă din Timişoara şi la 100 m sud de mlaştina asanată în prezent, aflată în zona actualului aeroport utilita Aşezarea de la Coslogeni-Măgura lui Negoiţă. Situl se află la sud-vest de Măgura Coslogeni Aşezarea de la Cristuru Secuiesc - Cinema/Magazin Aşezarea din epoca bronzului de la Izvoru. Aşezarea este situată intravilan, în vatra satului. Aşezarea din sec. III-IV de la Filiaş - Crescătoria de porci. Pe marginea de N a Târnavei Mari Aşezarea Dridu de la Urlaţi - La Mimi Oblu. Aşezarea este situată la 50 m SE de Şcoala nr. 2, pe terasa primară a Cricovului Sărat. Aşezarea eneolitică de la Sânandrei. situl se află la 630 m est de calea ferată Timişoara-Arad, 1 km vest de drumul judeţean 692 (şoseau ce leagă Sânandreiul de Timişoara), 890 m sud-vest de biserica ortodoxă din Sânandrei, 6,13 km nord-vest de biserica ortodoxă din Covaci; 4,43 km nord-est Aşezarea (exploatarea) minieră de la Băiţa-Măgura. Situl se află în Munţi Metaliferi, pe şaua dintre Dealurile Ghergheleului, Dealurile Măgurii Vânătariei şi Măgurile Băiţei (Dealul Sfredel şi Cornet). Aşezarea geto-dacică de la Cernat - Biserica Reformată. în apropierea Bisericii Reformate Aşezarea hallstattiană de la Chiojdeanca. în centrul satului lângă biserica veche Aşezarea Ipoteşti-Cândeşti de la Ceptura de Jos - La Troiţă. La troiţa din centrul satului Aşezarea La Tene de la Boldeşti - La Bigan. Situl se află la nord de primărie. Aşezarea Latene de la Mizil - str. Mihai Bravu Aşezarea medievală de la Bucov - La Tioca şi Rotari. Intravilan Aşezarea medievală de la Şag - Mănăstirea. Situl arheologic se află la 2,34 km ENE de biserica ortodoxă din Şag, la 1 km NV de Mănăstirea Şag şi la 5,9 km SV de biserica ortodoxă din Giroc şi la 1,5 km N de versantul drept al râului Timiş. Aşezarea medievală de la Târgu Neamţ - La Damian. Aşezarea se află în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ, la poalele Culmii Pleşu Aşezarea medievală de la Timişoara - Parcul Justiţiei Aşezarea modernă de la Târgu Neamţ-strada Sf. Lazăr. Situl se află în zona centrală a oraşului Târgu Neamţ, la poalele Culmii Pleşu, în spatele Policlinicii şi în vecinătatea Sinagogii, pe malul stâng al râului Neamţ Aşezarea modernă de la Tulcea - Sediul BCR. Pentru acest sit este dată ca reper str. Babadag. Aşezarea modernă de la Tulcea - str. Călugăreni, nr. 9 şi 9A. Pentru acest sit este dată ca reper str. Mahmudiei. Aşezarea modernă de la Tulcea - str. Griviţei, nr. 41-43. Pentru acest sit este dată ca reper str. Babadag. Aşezarea neolitică de la Moşniţa Nouă - Hotarul Satului. Situl se află la 1 km NV de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă, la 1,8 km SV de biserica ortodoxă din Moşniţa Veche şi la 5,1 km SSE de biserica ortodoxă din Ghiroda. Aşezarea neolitică de la Tulcea - zona abruptă cu râpele din strada Gândacilor. Pentru aşezarea neolitică de la Tulcea este dată strada Gloriei. Aşezarea romană de la Constanţa - KM 5. la sud strada Fântânele; la est strada Meşterul Manole; la nord Strada Sălcilor şi strada Rodica; la vest strada Poienii, cimitirul Viile Noi, strada Mesteacănului Aşezarea romană de la Ghiroda-Pensiunea Necrisa. Situl se află la 280 m est de biserica ortodoxă din Ghiroda, la 4,55 km de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă, la 5,6 km vest de biserica ortodoxă din Remetea Mare şi la 750 m nord de cursul actual al râului Bega. Aşezarea romană de la Strejeşti - Strejeştii de Jos. Aşezarea este amplasată pe terasa dreaptă a râului Olt, la cca 4.500 m vest de acesta, în partea de nord a localităţii, la est şi vest de drumul naţional 64. Terenul în cauză este situat pe suprafeţele ocupate în prezent de gospodăriile şi proprietăţile l Aşezarea romană şi romano-bizantină de la Constanţa-Zona comercială Real 2 - Black Sea. La marginea de vest a municipiului Constanţa, în intravilan. Aşezarea Sântana de Mureş - Cerneahov de la Cristuru Secuiesc - Fonóda. La S de şoseaua ce duce spre Odorhei Aşezare medievală la Cristuru Secuiesc - Muzeu Beciurile unei foste prăvălii cu locuinţă de factură sătească de la Câmpina Biserica Sf. Ilie, Sf. Nicolae de la Ariceştii Rahtivani. În centrul satului Biserica Sf. Nicolae din Bâscenii de Jos Biserica Sf. Sofia - Floreasca din Bucureşti Burgus roman de la Negrileşti - Cetatea lui Negru Vodă. Situl se află în vatra satului. Casa Lengyel de la Cristuru Secuiesc. În partea nordică a centrului din Cristuru-Secuiesc (platforma târgului vechi), vis-a-vis de parohia catolică Castelul Apor si situl arheologic din Turia. în grădina castelului Castelul Bethlen din Beclean - Primăria Beclean Castelul Kálnoki de la Valea Crişului. în centrul satului Cetatea medievală Rákóczi de la Ghimeş - Fostul punct vamal Cetatea Rákóczi. Cetatea se află pe vârful dealului abrupt Kőorr, care se înalţă pe partea dreaptă a râului Trotuş. Cetatea Tomis de la Constanţa - Poarta de Nord. faleza de NE a Peninsulei constănţene, în apropierea Esplanadei; între str. Virtuţii, Mihail Kogălniceanu, Dragoş Vodă, Mircea cel Bătrân Cimitirul medieval târziu de la Cristuru Secuiesc - Fostul C.A.P.. Fostul CAP Depozitul dacic de la Surcea - Hadnagy Depozitul de vase de bronz romane de la Târgu Secuiesc. în parte de NE a oraşului Depozitul de vase de la Tulcea - str. Babadag (mai sus de str. Luterană). Descoperirea de la Mărtineni. intravilan Descoperirile Noua de la Sfântu Gheorghe - Liceul Mikes. în grădina Liceului Mikes Drumul antic de la Constanţa - Str. Ştefăniţă Vodă. de-a lungul străzii Ştefăniţă Vodă ( între strada Soveja şi bulevardul Aurel Vlaicu) până la spitalul privat Euromaterna unde se bifurcă în două artere una spre cartierul Palazu Mare, cealaltă către Vest, spre satul Poiana Drumul roman de la Mihai Bravu. Drumul a fost descoperit în intravilanul localităţii. Exploatarea minieră-Galeria Grimm de la Barbura-Dealul Mialu. Situl se află în Munţii Metaliferi, Dealul Mialu şi Dealul Piţiguş pe Valea Bolcanei Fortificaţia romano-bizantină de la Ovidiu. marginea de SE a oraşului Ovidiu, pe malul lacului Siutghiol Fortul de la Tulcea - zona de sud-vest a oraşului, SC Aegyssus SRL. Pentru acest sit este dat ca reper DN 22. Locuinţa medievală de la Cristuru Secuiesc - Fabrica de mobilă Locuirea în peşteră de la Crăciuneşti-Peştera Şura Mare. Situl se află în Munţi Metaliferi, în Măgura Vânătariei pe versantul Făţuţa Locuirea paleolitică de la Crăciuneşti - Peştera Groapa Ursului. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul Valea Căianului în Măgura Feredeului Locuire medievală la Cristuru Secuiesc. Gradiniţa Locuire medievală la Cristuru Secuiesc - Poşta Locuire preistorică şi medievală la Crăciuneşti-Peştera Lotrilor. Peştera se află în Masivul Vânătaria Băiţei, versantul Făţuţa. Mănăstirea Sf. Nicolae Coşula. Complexul monahal se află în intravilanul localităţii Coşula, intr-un areal colinar, pe versantul de nord al văii pârâului Miletin. Mormântul de incineraţie de la Zorile. lângă proprietatea Ilie Matei Mormântul sarmatic de la Chişcani - Strada Cîmpului. Mormantul a fost descoperit pe strada Cîmpului, in dreptul locuintei lui Marita Manole, in anul 1976 Mormântul tumular de la Tulcea - str. Timişoarei nr. 4. Este dată ca reper strada Gloriei. Necropola creştină de la Tulcea - str. slt. Corneliu Gavrilov Necropola de la Tulcea - str. Nalbelor. Necropola este localizată în zona de nord-est a localităţii. Necropola din epoca migraţiilor de la Boldeşti. Situl se află intravilan, în zona Dispensarului şi a Magazinului universal. Necropola Latene de la Podenii Vechi. Situl se află intravilan şi este situat parţial în zona locuită, în zona bisericii şi a cimitirului. Necropola medievală de la Brăşăuţi - Vatra satului. Pe malul stâng al Bistriţei, de-a lungul drumului dintre şcoală şi biserică, pe terasa râului. Necropola medievală de la Urlaţi - La Biserică. Necropala este situată intravilan, în centrul oraşului, peste drum de Primărie. Necropola medievală de la Vălenii de Munte. necropola se află la est de str. Alexandru Odobescu, pe malul râului Teleajen. Necropola medievală târzie de la Tulcea - străzile Libertăţii, Eroilor şi Lupeni Necropolă medievală timpurie de la fosta cazarmă de cavalerie. pe prima terasă a răului Crişul Repede Necropola postromană de la Mizil - str. Ţepeş Vodă. la Filatura de lână "Vlad ţepeş" Necropola Sântana de Mureş - Cerneahov de la Corlăteşti - La şcoală. Situl se află în spatele şcolii din sat, situată în maginea de nord-est a localităţii Necropola tumulară şi plană de la Constanţa-Zona comercială Real 2 - Black Sea. La marginea de vest a municipiului Constanţa, în intravilan. Oraşul medieval Gherghiţa - La Târg. La N de bisericuţa Matei Basarab, lângă biserica Sf. Dumitru (sec. XVIII), la confluenţa Prahovei cu Teleajenul. Şanţul liniei exterioare de fortificaţie a cetăţii Timişoara - Strada Sergent Constantin Muşat. Strada Sergent Constantin Muşat leagă colţul de NV al Pieţei Unirii de Piaţa Mărăşti. Satul medieval Timafalva de la Cristuru Secuiesc. în strada "Fabricii de in", între cantină şi casa nr. 32 din şanţul de canalizare săpat în şosea Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Str. Katustava, nr. 2. În faţa casei din str. Katustava, nr. 2 Situl arheologic Cristuru Secuiesc - Str. Katustava, nr. 4, 13. Între casa lui Nagy Domokos (nr. 4) şi cea a lui Pap Pal (nr. 13) Situl arheologic de la Bozânta Mică - Grind. În marginea nord-vestică a localităţii, foarte aproape de gospodăria nr.52 şi la cca 300 m nord-nord-vest de actualul cimitir, pe prima terasă a Lăpuşului, la 200 m distanţă de malul stâng al râului, foarte aproape de confluenţa acestuia cu Someşul Situl arheologic de la Bucureşti - Str. G-ral C-tin Budişteanu, nr. 7. Zona este cuprinsă între străzile Fântânei-Manea Brutarul-Banului şi Podul Mogoşoaiei, azi Calea Victoriei. Situl arheologic de la Budacu de Jos - Faţa popii. Situl arheologic se găseşte în vatra satului, în jurul fostei case parohiale evanghelice. Situl arheologic de la Ciacova- Piaţa Cetăţii. Situl este situat în centrul oraşului Ciacova, la 200 m N faţă de Biserica Romano-Catolică şi la 130 m SE de donjonul medieval. Situl se află la 90 m E faţă de cursul râului Timişul Mort. Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Piata Muzeului 4. Situl arheologic se află în zona Palatului Mikeş. Situl arheologic de la Cluj-Napoca - Piaţa Muzeului nr. 2 Situl arheologic de la Constanţa - Academia Navala. cartierul compozitorilor Situl arheologic de la Constanţa - Str. Brâncoveanu Situl arheologic de la Crăciuneşti - Măgura. Peştera se află în Munţii Metaliferi, în masivul calcaros Măgura (Măgurile Vânătariei), versantul Fătuţa, pe valea Căianului Situl arheologic de la Crăciuneşti- Peştera Balogu. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul din Valea Căianului, Măgura Feredeului Situl arheologic de la Crăciuneşti - Peştera Şura de Jos. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul Valea Căianului, Dealul Măgura Băiţei Situl arheologic de la Crăciuneşti- Peştera Zidul de Sus II. Cavitatea se află în Munţii Metaliferi, carstul din Valea Căianului, Măgura Feredeului Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cartierul Kossuth Lsajos III Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cartierul Kossuth Lsajos II. În faţa bocului B11 Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Conacul Gyárfas Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Cristur - Liceul Industrial. Partea de nord-est a clădirii şi zona între şcoală şi clădirea alăturată. Situl arheologic de la Cristuru Secuiesc - Piaţa Libertăţii, nr. 43. La vest de colţul de sud-vest al Piaţa Libertăţii, nr. 45. Situl arheologic de la Dalcic - grădina lui Bartha. în grădina lui Bartha, în albia pârâului Magyaró Situl arheologic de la Deduleşti - La vest de cimitirDealul Babei. Situl se află pe malul stâng al pârâului Pietrişu sau Izvorul Pietrelor şi la sud faţă de râul Râmnicu Sărat. Se găseşte la vest de cimitirul din localitate şi la cca. 0,2 km sud de drumul judeţean 203H. Situl arheologic de la Dejan - Izlaz-1. Situl arheologic este situat la 1,1 km NE de biserica ortodoxă din Dejan; 4,9 km SV de biserica ortodoxă din Percosova; 5,3 km NV de biserica ortodoxă din Gherman şi la 800 m NV de versantul drept al Râului Moraviţa. Situl arheologic de la Dodeşti - La Şipot. între vatra satului Dodeşti şi vatra cartierului Tămăşeni (în mijlocul actualei localităţi - teren sport) Situl arheologic de la Filiaş - Alsó-kövesföld. Pe terasa joasă, plată, deasupra drumului ce duce spre Mureni, pe malul stâng al pârâului Fözes Situl arheologic de la Halta Dodeşti - Nord. Situl arheologic se află la 1,5 km nord de sat, pe o terasă joasă din stânga râului Bârlad. Situl arheologic de la Halta Dodeşti - Vest. Situl se află la 500 m. vest de sat, pe un grind. Situl arheologic de la Hârşova - Tell. Situl se află în zona de SE a oraşului, între vestigiile cetăţii Carsium şi platforma industrială. Situl arheologic de la Hunedoara-Gara Mică. Situl se află în partea de sud-vest a municipiului Hunedoara, în vecinătatea Castelului Corvinilor, pe malul stâng al pârâului Zlaşti, la confluenţa cu Cerna, pe rama de est a Munţilor Poiana Ruscă Situl arheologic de la Mizil - Casa de Cultură. la 50 m nord de Casa de Cultură Situl arheologic de la Moşniţa Veche-Obiectiv 16-Dealul Sălaş. Situl arheologic este amplasat la o distanţă de 1,9 km V faţă de biserica ortodoxă din Moşniţa Veche, 1,9 km NV faţă de biserica ortodoxă din Moşniţa Nouă şi 3,8 km ENE de sensul giratoriu din zona AEM, a oraşului Timişoara. Situl arheologic de la Negrileşti - Şcoala Generală. situl arheologic se află în curtea Şcolii Generale Negrileşti şi pe proprietatea unor localnici. Situl arheologic de la Ojdula. în vatra satului Situl arheologic de la Olteni - Castru roman. la N de sat, pe malul drept al Oltului Situl arheologic de la Oradea - Cartierul Tărgul de Vineri. la vest de şanţul vestic al cetăţii, ocupată de catedrala ortodoxă aflată în construcţie Situl arheologic de la Oradea - Fântâna lui Bone. Strada Universităţii, cimitirul municipal până în faţa intrării în cimitirul evreiesc, terasa aflată la sud de şoseaua de centură. Situl arheologic de la Oradea Ioşia-Pusta Iclod. Canalul Peţei - Calea Aradului, Calea Sântandrei, Str. Ovid Densuşanu Situl arheologic de la Oradea - Mănăstirea franciscană conventuală. Cartierul Velenţa, pe amplasamentul Spitalului de maternitate. Str. Clujului, pe fosta str. Mărţişorului. Situl arheologic de la Oradea - Ruinele unei biserici sau mănăstiri medievale. cartierul Velenţa, pe str. Miron Costin, în dreptul Morii Lederer Situl arheologic de la Orzoaia de Jos - La Tacu. Sit aflat vis-a-vis de autogară şi zona Compet, pe partea dreaptă a şoselei Urlaţi-Apostolache, la nord de Lacul lui Tacu. Situl arheologic de la Păuleşti - Tabăra de vacanţă a elevilor. Situl arheologic este situat la N de sat. Situl arheologic de la Târgu Neamţ-La Canton. Situl se află la poalele Culmii Pleşu, în partea de vest a oraşului Târgu Neamţ, pe terasa din stânga râului Neamţ Situl arheologic de la Târgu Trotuş - Ţârna Nouă. Situl se află pe malul stâng al râului Trotuş, fiind suprapus, în mare parte, de aşezarea contemporană. Situl arheologic de la Timişoara - Agenţiei de Dezvoltare Regională Vest (ADRV). Săpătura a fost situată în partea nord-vestică a oraşului medieval şi sud-estică a suburbiei Palanca Mare. Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mare. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mare" se înscrie într-un perimetru care poate fi delimitat relativ bine, situat la nord, nord-vest, nord-est şi sud-est de Situl urban "Cartier Cetatea Timişoara". Înce Situl arheologic de la Timişoara - Palanca Mică. Georeferenţierea Hărţii lui Perrette (1716) indică faptul că "Situl arheologic Palanca Mică" este situat la sud de Castelul Huniade (sediul Muzeului Banatului), întinzându-se până la râul Bega. Colţul nord-vestic al suburbiei Palanca Mică ar corespunde cu Situl arheologic de la Timişoara - Piaţa Libertăţii Situl arheologic de la Ţolici-Rusca. Situl se află în partea de nord-est a satului, pe terasa medie din stânga pârâului Ţolici şi în stânga drumului ce duce spre satul Târpeşti. Spre sud, situl este delimitat de pârâul Rusca. Situl arheologic de la Valea Mărului - Primărie. Situl arheologic a fost identificat Pe promontoriul din faţa primăriei - punct dominant pe terasa din dreapta Gerului, la circa 130-140 metri vest de pârâu. Situl arheologic din Oradea - Zidul de incintă. la limita vestică a Parcului 1 Decembrie, între str. T. Moşoiu şi str. Independenţei (inclusiv fundaţii medivale identificate pe parcela palatului Füchsl) Situl arheologic Filiaş - Conacul Ugron. La cca. 70 m SSV de colţul sud-vesric Situl de la Cristuru Secuiesc - Strada Bem/ Spitalului, nr 19 Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Băii, nr. 12. În curtea lui Solymossi Ferenc Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Băii, nr. 8. În faţa casei lui Bokor Sandor Situl de la Cristuru Secuiesc - Str. Hargitei, nr. 70. Casa lui Mathe Domokos Toporul-ciocan de epoca bronzului de la Tulcea - Lacul Zaghen. Unealta a fost descoperită în zona de est a municipiului Tulcea. Tumulul de la Ariceştii Rahtivani - Nr. 112D. În sat Tumulul de la Cioranii de Jos - La Primăre. Tumulul se află la 100 m nord-nord-est de Primaria Ciorani Tumulul de la Cioranii de Jos - Movila Mică Orboiesti. Tumulul este situat pe terasa râului Cricovul Sărat, în partea de sud a satului. Tumulul de la Cireşaru - În sat. Tumulul se află în partea de nord a satului Tumulul de la Drajna de Jos - La Şcoală. În spatele şcolii din sat Tumulul de la Ploieşti - Schitul ortodox. Amplasat la intrarea de vest în oraş, pe drumul Strejnic - Ploieşti, la 100 m est de schitul ortodox de rit vechi Tumulul de la Puieştii de Jos - Movila Negotei. Movila se află în intravilanul localităţii Puieştii de Jos şi la circa 680 m nord-vest faţă de râul Râmnicul Sărat. Tumulul de la Strejnic - T6 - La Camp. Tumul aflat în partea de sud a satului la cca. 900 m sud de biserica din sat Tumulul de la Strejnicu - T14. Tumulul se află în partea de sud a satului, în zona depozitelor Tumulul de la Strejnicu - T15. tumulul se află în intravilan. Tumulul de la Strejnicu - T18. Tumul se află în partea de sud a satului, la cca. 900 m sud de biserica din sat Turn de apărare. Bd. Termele Romane (fost Marinarilor) în dreptul Porţii nr. 2 a portului comercial Valul roman nr. 3 de la Remetea Mare - Olympian Park Timişoara Hala 9 DN6/E70. Amplasat la 1,8 km NNV faţă de Biserica Ortodoxă din Remetea Mare, la 2,4 km sud faţă de pista Aeroportului Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara şi la 0,38 km sud faţă de calea ferată Timişoara-Lugoj, fiind integrată, din punct de vedere administrati Vatra satului dispărut Ardealu - Situl 13. Satul dispărut se găseşte pe un platou înalt, la aproximativ 1500 m nord-est de localitatea Dorobanţu. Zid de incintă din epoca romană şi medievală de la Cluj-Napoca - Parcul I. L. Caragiale. Urmele zidului de incintă pot fi observate în parcul I. L. Caragiale.