Informaţii despre

Nume locuire militară

Vezi şi

Situri arhelogice Aşezarea fortificată de la Satchinez - Obiectiv 13. Situl se află la 4,4 km SV de biserica romano-catolică din Satchinez, la 3,95 km NE de biserica catolică din Biled, la 6,37 km vest de biserica ortodoxă din Hodoni, la 2,56 km sud de drumul judeţean DJ693 şi la 1,58 km SV de pârâul Apa Mare. Aşezarea fortificată de la Timişoara - Cioreni. Situl se află la cca 600 m sud de şoseaua Timişoara-Sânnicolaul Mare şi 2,75 km nord-est de gara Ronaţ, 5 km sud-est de primaria comunei Dudeştii Noi; 5 km nord-est de primăria comunei Săcălaz şi la 800 m est de pârâul Niarad. Aşezarea preistorică de la Gilău - Dealul Cetăţii. Dealul Cetăţii se află la SV de sat Castellum de la Abrud - Cetăţeaua. la SV de oraş, lângă internatul liceului Castellum de la Bădeni. Pe limesul Daciei romane. Castellum de la Urluieni - Afrimeşti Castellum roman de la Drumul Carului - La Cetate. în dreptul km 39+600 pe DN Braşov - Câmpulung, pe valea Cetăţii, la 41 km de Braşov Castellum romano-bizantin de la Gornea - Căuniţa de Jos. la 4,5 km SV de sat, terasa inferioară a Dunării, la stânga Ogaşului Căuniţei; la vărsarea Pârâului Căuniţei în Dunăre Castellum-ul de la Rucăr - Scărişoara. la NE de satul Rucăr, în lunca pârâului Râuşorul Castellum-ul de la Urluieni - Bâtla. la NV de ultimele case din cătunul Afrimeşti Castelul medieval de Corunca. Castelul se află în centrul localităţii. Castrele de la Plosca - Pichetul grănicerilor. la 500 m N de sat Castrele de la Urlueni -La Urloaie. La Urloaie, pe dealul Cotmenii, la cca. 2 km S de sat, în faţa unei râpe; intersecţia Brazdei lui Novac cu Limes-ul Transalutan Castrele de pământ şi cărămidă de la Săpata. Situl se află pe dealul aflat între râurile Cotmeana şi Cetăţuia, între Bumbuieni şi Săpata de Jos Castrele romane de la Rasova. la 2,5 km E de sat, deasupra văii Caramancea Castrul alei Siliana şi vicus-ul militar de la Gilău - parcul castelului Rackoczi. Castrul roman se află în parcul castelului Rackoczi, ce adăposteşte sediul Şcolii ajutătoare Gilău, pe un platou ce domină centrul satului, la confluenţa Someşului Mic cu pârâul Căpuşul. Castrul Caput Bubali de la Delineşti Castrul de la Bucium - Piatra Grădiştii. la NE de vârful Glemea Castrul de la Costeşti - Grădişte. Pe botul de deal care coboară spre Apa Oraşului din Dealul Cetăţuie, înspre nord-vest, pe terasa râului de munte Castrul de la Costeşti - Prisaca. pe platforma Luncanilor, la SE de Costeşti Castrul de la Fâlfani. la capătul dealului înconjurat pe trei părţi de Valea Albă Castrul de la Feldioara - Cetăţeaua. la 300 m S de sat, pe malul drept al Oltului Castrul de la Ighiu - Măgulici. la 2,2 km SV de biserică Castrul de la Izvoarele. la 2 km SV de sat, pe terasa de S a pârâului Taiţa Castrul de la Livezile - Poderei. pe platoul la N de sat, lângă cimitirul evanghelic Castrul de la Luncani - Grădişte. în spatele şcolii Castrul de la Orăştioara de Jos - Piatra Grădiştii. la SV de sat, în Lunca Mare, în dreptul bisericii din Bucium Castrul de la Putineiu - La Cetate. în partea de V a satului Castrul de la Răcarii de Jos. la 100 m SV de gară, la 2 km E de Jiu, în dreptul podului Scăieşti Castrul de la Sânpaul. Castrul se află intravilan, la intersecţia DJ Sînpaul-Bădeni şi Sînpaul-Rupea, malul drept al Homorodului Mare. Castrul de pământ şi termele de la Voineşti - Măilătoaia. Malul lui Cocoş se află în partea de est a satului Voineşti (comuna Lereşti), la circa 600 m nord-est de ieşirea din oraşul Câmpulung-Muscel Castrul Legiunii a IV-a Flavia Felix şi aşezarea romană de la Berzovia. în centrul satului, în stânga râului Bârzava Castrul medieval timpuriu de la Straja Castrul militar auxiliar Ad Pannonios de la Teregova - La Luncă. malul stâng al râului Hideg la cca. 2 km N de hotarul comunei, malul stâng al râului Hideg la S-V, pârâul Criva şI râul Timiş la V Castrul roman Ad Pannonios şi drumul roman de la Domaşnea Castrul roman Arutela de la Păuşa - Poiana Bivolari. pe malul stâng al Oltului, la 50 m S de Hidrocentrala Turnu şi la cca. 200 m E de Mănăstirea Cozia Castrul roman Cumidava de la Râşnov - La Cetate. la cca. 3 km NNV de oraş, vis-a-vis de Gara C.F.R., cca. 450 m în dreapta râului Bârsa Castrul roman de la Albeşti. la 3 km E de sat, pe malul vestic al râului Vedea Castrul roman de la Băneasa - La Cetate. la SE de sat, la V de şoseaua Turnu Măgurele - Roşiori Castrul roman de la Băniţa - Vârful cu ocol. Castrul se află pe platoul "Jigoru Mare", la S de Valea Pietrosu Castrul roman de la Basarabi-Murfatlar Castrul roman de la Bologa - Grădişte. Urmele castrului roman pot fi identificate la E de sat, în unghiul format de confluenţa râului Sebeş cu Crişul Repede. Castrul roman de la Boroşneu Mare. în partea de NV a satului, în curtea Conacului Kökösi Castrul roman de la Brusturi - La ruine. în dreapta văii Agrijului, la 400 m SV de ultimele case spre Romita Castrul roman de la Buciumi - Grădişte. la 500 m NV de centrul satului Castrul roman de la Bumbeşti-Jiu - La şcoala Pleşa. în cartierul Pleşa, pe malul drept al Jiului Castrul roman de la Câmpulung Muscel - Jidova. şoseaua Piteşti-Câmpulung, în dreptul punctului-oprire CFR Pescăreasca, pe malul drept al râului Târgului Castrul roman de la Cobadin. La 1,7 Km. NE de Localitatea Cobadin Castrul roman de la Cornuţel - Dealul Cozlari. la 1 km SV de gara C.F.R. şi la 500 m N de şoseaua Reşiţa - Caransebeş. Castrul roman de la Costeşti Castrul roman de la Crâmpoia - Reduta Tătarilor. Castrul se află la Nord de DJ546, care leagă localităţile comunei Crîmpoia, în partea de est a comunei, pe malul Vedei, la 1 km E de sat. Castrul roman de la Drajna de Sus - La Grădişte. Situl se află intravilan, pe platoul dintre pâraiele Drajna şi Ogretin Castrul roman de la Drobeta Castrul roman de la Duleu - Cornet Cetate. Situl este plasat la 2 km NE de sat, pe malul drept al pârâului Pogăniş. Castrul roman de la Duleu - Odăi. Situl este plasat la 1 km NV de sat, pe terasa mijlocie a pârâului Pogăniş, în zona Spilaşului. Castrul roman de la Gresia. la NV de sat Castrul roman de la Hăţăgel- Grădiştioara. În hotarul localităţii, pe malul din stânga al râului, la est de drum Castrul roman de la Hinova. lângă pichetul grănicerilor Castrul roman de la Inlăceni - Cetate. Castrul se află la NE de sat, la poalele dealului Firtuş. Castrul roman de la Islaz - Racoviţă. Castrul este situat la marginea de est a satului, lângă vechea biserică, la vest de fostul braţ Racoviţă, respectiv la est de DJ 642, în zona cimitirului vechi. Castrul roman de la Islaz - Verdea. Castrul se află la sud - sud-est de sat, pe terasa Dunării, în vecinătatea de nord a unui drum de exploatare situat paralel cu fluviul, respectiv la sud de fostul pichet de grăniceri (pichetul nr. 17) acoperit de apele Dunării Castrul roman de la Ocna Sibiului - Drumul Topârcii. Urmele castrului roman se află pe drumul Topârcii. Castrul roman de la Orheiu Bistriţei. în intravilan şi în jurul satului Castrul roman de la Ploieşti - str. Rozetei. cartier Bereasca Sud, Bătăiosu Castrul roman de la Pojejena - Şitarniţa. pe platoul din spatele bisericii, la cca. 1 km de ţărm, între DN 57 şi limita de N a comunei, pe terasa superioară a Dunării Castrul roman de la Puţinei - La Cetatea lui Negru Vodă. în partea de SE a satului, în incinta Combinatului de apă grea ROMAG Castrul roman de la Românaşi - La Cetate. la 300 m S de primele case din sat, spre Zalău Castrul roman de la Roşiorii de Vede - Urluiu. la 8,5 km SV de oraş (în punctul în care Limesul Transalutanus se intersectează cu Valea Urluiu-capătul) Castrul roman de la Salcia- La Cetate. în NV localităţii Castrul roman de la Sânbotin - La Canton. în fosta grădină a lui Gheorghe Deaconu, la N de Valea Trant şi la E de calea ferată Castrul roman de la Slăveni - La Cetate. lângă grădiniţă Castrul roman de la Şuşag - Vârful lui Pătru. pe şaua dintre Vârful lui Pătru şi Vârful Auşelul Castrul roman de la Sutoru - Gura Căpuşului. La sud-vest de localitate, pe stânga Văii Almaşului, la 400 m de intersecţia drumurilor Zalău - Cluj şi Zalău - Huedin Castrul roman de la Tihău - Grădişte. la 150 m S de drumul judeţean Jibou - Surduc, în dreptul Fabricii de cărămidă Castrul roman de la Titeşti. la confluenţa pârâului Barbului cu pârâul Titeşti, la 500 m V de sat, pe panta de V a Dealului Cazanului Castrul roman de la Vărădia - Pusta/Rovina. Malul stâng al râului Caraş, păşunea comunală, cca. 500 m la sud de dealul Chiliila şi 500 m E de sat Castrul roman de la Voislova. intravilan, la 200 m în spatele gării C.F.R. Castrul roman de la Zăvoi. la km 22,200 pe şoseaua Caransebeş - Haţeg, în zona cimitirului din localitate Castrul roman de pământ de la Izbăşeşti- Dealul Corbeanca. la "graniţa" dintre Fâlfani şi Izbăşeşti, pe dealul numit Corbeasca Castrul romano-bizantin de la Mircea Vodă. în vecinătatea gării Mircea Vodă Castrul roman Porolissum de la Jac - Pomet. Se află pe dealul Pomet. Castrul şi aşezarea civilă de la Valea Perilor - Chivadarul. la 500 m N de sat, pe malul stâng al râului Motru Castrul şi aşezarea romană (Acidava) de la Enoşeşti-Culă Enoşeşti. Situl se află în zona Culei; terasa dreaptă a râului Olt Castrul şi aşezarea romană de la Gherla - întreprinderea Sortilem. Castrul se află la cca 1 km SV de oraş, între Canalul Morii, şoseaua Cluj-Gherla şi Someşul Mic, în incinta Combinatului de prelucrare a lemnului (Sortilem) şi în vecinătate. Castrul şi băile romane de la Sfârleanca - La Cetate. La E de sat şi la est de râul Vărbilău, aproape de confluenţa cu Teleajenul, pe terasa medie. Castrul şi limes-ul de la Purcăreni - Poiana Leana lui Nica. în "Poiana Leana lui Nica", pe malul drept al râului Doamnei, la intersecţia şoselei Piteşti-Câmpulung cu şoseaua spre Purcăreni Castru roman de la Jac- Citera Castru roman la Dunăreni-Dealul Muzait. la cca 5 km NE de sat, pe malul Dunării, spre E, în vecinătatea estică a cetăţii Sacidava, după cetatea getică Cetatea Diodului. Grajdurile CAP Cetatea Zaporojeni de la Dunavăţul de Jos. cca. 5 km V de sat, pe malul lacului Razelm Donjonul Turnul lui Ovidiu de la Turnu Ruieni. Donjonul (turn-locuinţă) medieval se află la 1 km NE de comuna Turnu-Ruieni, pe Dealul Stârminiţa Fortificaţia dacică şi castrul roman de la Cetatea de Baltă- Dealul Sântămăriei. la 1 km V de podul peste Târnava Mică şi 1,5 km V de staţia CFR Fortificaţia de la Breazova - Tapae. Porţile de Fier ale Transilvaniei, pe versantul SE al dealului (parţial în loc. Bucova, jud. CS) Fortificaţia de la Calina - Moghila'' Fortificaţia de la Petreu - Cetatea din afară. la 1 km E de limita localităţii Fortificaţia de la Şura Mare - Valea Rechgraben Fortificaţia romană de la Cioclovina - Troianul. între dealul Mesteacănului şi vârful lui Vîrfete, la SE de sat Fortificaţia romană de la Ghindăreşti- La Cetate. la NV de sat Fortificaţia romană de la Rachelu-în marginea de N a satului. în marginea de N a satului, pe malul drept al bălţii Dunării Fortificaţia romano-bizantină de la Dunavăţu de Sus-în partea de N a satului. în vatra satului, sector N Fortificaţiile de la Gura Văii - Insula Banului Fortificaţiile de la Ilganii de Jos-limita de S a satului. limita de S a satului Fortificaţiile romane de la Poieni - Carpen. O porţiune de vallum cu două turnuri a fost identificată pe "Dealul Horniş" sau pe vârful "Carpen" care se află în partea de NE a acestei porţiuni. Fortificaţiile romane de la Poieni - Cetăţuia. O porţiune de vallum cu două turnuri a fost identificată pe "Dealul Horniş" sau pe vârful "Carpen" care se află în partea de NE a acestei porţiuni. Tot în hotarul comunei Poieni se află şi urmele unui alt turn de pază şi de semnalizare roman, pe dealul "C Fortificaţiile romane de la Poieni - Dâmbul Vărădeştilor. Urmele vallum-ului se pot observa la câteva sute de m E de podul şoselei, respectiv al căii ferate, unde începe botul de deal ("Dâmbul Vărădeştilor"), care se îndreaptă spre vârful "Carpen", pe porţiunea inferioară a acestui deal. Fortificaţiile romane de la Poieni - Măgura Sebeşului. Turnul a fost observat la SV de gară şi la E de podul CFR. locuire militară Quadriburgium-ul roman de la Poiana. La 2 km. S de satul Poiana Ruinele castrului roman de la Mehadia - La Zidine. La aprox. 3km spre nord de localitatea Mehadia, la distanţa aproape egală de localitatea plugova. Ruinele cetăţii Almaşului de la Almaşu. La 1500 m de sat Ruinele cetăţii Oratia şi ale hanului medieval de la Podu Dâmboviţei. Pe Dealul Sasului Situl arheologic de la Baru - La Comărnicel. la cca. 500 m S de castrul I Situl arheologic de la Baru - La Comărnicel. pe vârful Comărnicel Situl arheologic de la Breţcu-Cetatea doamnei Veneturne. la NE de sat, în faţa pasului Oituz, pe partea dreapta a Văii Breţcului, la vărsarea pârâului Breţcu în râul Negru Situl arheologic de la Căşeiu (SAMVM) - Cetăţele. Urmele castrului pot fi identificate la 1,5 km E de sat, la 300 m de râul Someş, pe malul drept al râului Someş, la confluenţa cu pârâul Sălătruc. Situl arheologic de la Cincşor -Cetate. la 6 km E de sat Situl arheologic de la Covasna - Pârâul Miska. la 400 m depărtare de "Cetatea Zânelor" Situl arheologic de la Desa - Castraviţa. la 10 km S de sat, în dreptul ostrovului Acalia, borna fluvială 766 Situl arheologic de la Ilişua - Vicinal. 4 km N de Someşul Mare, pe malul stâng al râului Ilişua Situl arheologic de la Reci - Cetatea. la NV de sat, lângă DN Braşov - Bacău, pe malul drept al râului Negru (Fekete Ügy) Situl arheologic de la Surducu Mare - Rovină. la 1,5 km spre NE de sat, pe o terasă joasă numită Rovină Situl arheologic de la Voislova. lângă staţia de cale ferată Situl arheologic din epoca romană de la Cigmău - Cetatea Uriaşului. Situl se află pe platoul Turiac, prima terasă a Mureşului, cca. 2 km de la Geoagiu spre Simeria, satul Cigmău, pe malul drept al Mureşului Situl arheologic Războieni-Cetate. la 200 m V de grajdurile CAP Situl medieval Castelul Huniazilor Tabăra lui Mihai Viteazu de la Bădeni - Mălăişte. cca. 1 km E de sat, pe un platou Tabăra militară de la Şendriceni - La Şanţuri. Situl se află extravilan, la 1200 m sud-sud-vest de Movila Şendriceni şi la 200 m sud-est de drumul comunal Şendriceni-Lozna. Tabără militară romană de la Drencova. Tabăra este amintită pe malul Dunării, între Valea Stânca şi Valea Gorii. Turn de apărare. Bd. Termele Romane (fost Marinarilor) în dreptul Porţii nr. 2 a portului comercial Vicus la Ghijasa de Jos - Holdele Domnilor. Vicus-ul a fost descoperit pe hotarul localităţii şi este situat la confluenţa văii Hârliţa cu pârâul Ghijasei. Vicus roman la Iacobeni - La vie. Aşezarea se află extravilan, la 2 km SV de sat.