Zona cercetată arheologic aparţinea Bastionului Carol al fortificaţiei austriece, care se situează în partea de nord a cetăţii. În perioada otomană amplasamentul şantierului de construcţii ICAM era un spaţiu civil, cu clădirile suburbiei Palanca Mare, care a fost locuită până în prima jumătate a secolului al XVIII-lea.
Cea mai mare parte din materiale provin din suprafaţa 3, din cele patru complexe arheologice şi straturi antropice nederanjate, datate din secolele XVI-XVII. Materialele sunt: obiecte din ceramică, oase de animale (dar şi o claviculă umană), câteva obiecte de metal (cuie, întărituri călcâi încălţăminte, potcoave, fragmente de lamă de cuţit, cuţite, bile de plumb, nasture), din os (nasture) şi sticlă (frg. brăţară). Fragmentele de ceramică sunt numeroase şi reprezintă părţi din străchini, farfurii, ulcioare (Fig.5, 6), căni, cupe-bol şi capace, dar apar şi câteva bucăţi de porţelan. Unele fragmente ceramice au glazură pe interior, altele sunt din lut degresat cu mult petriş, mai apar fragmente din tigăi de lut şi ţesturi. La aceste obiecte se mai adaugă suporturi pentru lumânări, câteva bucăţi de pipe din lut şi cahle.