Au fost cercetate trei bordeie şi o locuinţã de suprafaţã. Bordeiul nr.1, orientat N-S are plan patrulater regulat cu colţurile rotunjite şi dimensiuni 3,50 x 3,30 x 2,20 x 2,30 m, cu o adâncime de la nivelul antic de 0,65 cm. În colţul de NE, cotlonit în perete, se afla un cuptor cu canal de ventilaţie. De formã ovalã, avea dimensiunile de 0,70 x 0,60 cm şi o înălţime de 0,50 cm. Intrarea se afla în colţul de SV. Ceramica cenuşie din pastă fină, bine frământată, cu micã şi uneori cu fragmente de calcar, bine arsã, atât oxidant cât şi reducător, cu obţinerea de diferite nuanţe de la roşu-cărămiziu la cenuşiu, prezintă un total de 27,39 % faţã de 71,40 % cât reprezintă ceramica nisipoasã. Locuinţa de suprafaţã, se aflã la 6 m de bordeiul nr.1, dar nu a funcţionat în acelaşi timp cu aceasta. Orientatã NV-SE, are un plan patrulater regulat cu dimensiuni de 2,50 x 3,25 m, fiind adâncitã de la nivelul antic cu 0,25 - 0,30 cm. Prezintă o amenajare interioarã, o vatrã cu diametru de 0,70 cm şi adâncitã de la nivelul podelei cu 0,15 cm. Raportul ceramicã cenuşie - ceramicã nisipoasã este de 32,16 % la 65,13 %. Bordeiul nr. 2, orientat NV-SE, are dimensiuni de 4,20 x 2,30 m. Prezintă trei reamenajări, adâncimea fiind modificatã cu fiecare reamenajare. Succesiv a avut trei instalaţii de încălzire. Prima a fost o vatrã ovalã simplã situatã central. A doua a fost un cuptor cotlonit în peretele de NE. Avea dimensiuni de 1,50 x 1,50 m şi se continua în interiorul locuinţei cu o vatrã. A treia era tot un cuptor cu vatrã în faţã, cotlonit pe latura de N-NV. Avea aceleaşi dimensiuni cu primul. Raportul dintre ceramica cenuşie şi ceramica nisipoasã este de 24,7 % faţã de 73,91 %. Cantitatea mare de fier şi zgurã prezentã aici, indicã, probabil un atelier. Bordeiul nr. 3 are plan neregulat cu colţurile rotunjite şi dimensiunile de 4 x 2,70 x 3 x 4 m.
Adâncimea de la nivelul antic era de 0,90 m. În colţul de NV, avea un cuptor într-un bloc de pământ cruţat. Raportul dintre cele două categorii mari de ceramică este de 37,25 % (cenuşie) faţă de 56,73 % nisipoasă. Aici este prezentă şi o cantitate mai mare de ceramică alburie-caolinoasă în proporţie de 6 %. Acest lucru, corelat cu faptul cã acest bordei este suprapus de B2 în regiunea vetrei nr.2, ne indicã faptul cã acest complex este cel mai timpuriu dintre toate celelalte locuinţe prezentate. În concluzie, aşezarea de la Feteasca se încadrează în faciesul medieval-timpuriu cu analogii numeroase în Câmpia Munteniei, Moldova şi Dobrogea.