Aşezarea cucuteniană este apărată natural din trei părţi (N, V şi S), iar în zona de legătură cu restul platoului, se bănuieşte existenţa unui şanţ de apărare.
Materialul arheologic "cules" de la suprafaţa solului constă în numeroase fragmente de olărie, statuete şi fragmente antropomorfe de lut, fragmente de râşniţă, fragmente de lipitură de locuinţă arse până la vitrifiere şi numeroase obiecte din silex (33 lame, 17 gratoare, 5 vârfuri, un ciocan topor, 11 dăltiţe, 45 aşchii şi 2 nuclee).

Cea mai mare parte a aşezării menţionate a fost distrusă în urma alunecărilor de teren şi exploatărilor agricole.