Au fost trasate, coliniare cu limita de SV a carourilor N din sectorul V, două secţiuni, una în continuarea celeilalte, orientate SE-NV, de câte 2 x 20 m, separate de o diafragmă de 1 m, marcate cu ¨O100 - O96 (2 x 5 m), fiind adâncite până la -1 m/-1,5 m, în funcţie de descoperiri, fără să atingă nicăieri nivelul pământului viu. Ca peste tot în Cetate a ieşit o cantitate însemnată de fragmente ceramice striate medio-bizantine, precum şi fragmente ceramice romano-bizantine - amfore striate şi cu coaste, vase mici, de băut sau de bucătărie, câteva fragmente de fier, precum şi oase de animale - resturi de bucătărie. În secţiuni, la distanţe diferite de limita de SE a lor au fost identificate vestigiile a trei bordeie: unul în ¨O97, din care nu se păstrează decât colţul rotunjit al unei fundaţii din bolovani de piatră; al doilea este reprezentat de o schimbare a solului marcând o linie dreaptă, în ¨O98, aşa încât clarificarea acestei anomalii rămâne pentru viitoarea campanie de săpături; al treilea constă din doi pereţi din un singur rând de bolovani, formând un unghi drept, în ¨O99, cea mai mare parte a lui intrând sub malul de NE al secţiunii şi constituind, prin urmare un obiect de cercetare pentru viitoarele campanii.
La mijlocul secţiunii ¨O99-100 au apărut două ziduri de piatră cu pământ, prezentând doi paramenţi, paralele şi tăind transversal-oblic secţiunea. Este evident că ele aparţin unei construcţii ample. La capătul de SE al secţiunii, la limita ¨O100 a fost descoperit un zid masiv de piatră cu pământ, ce atât cât se poate distinge urmează curba de nivel marcând începutul râpei care limitează platoul pe laturile lui de SE şi SSV precum şi în mică măsură pe latura de NE, unde urcă, pierzându-se în panta drumului. Acesta constituie ramificaţia zidului de incintă medio-bizantin de, secol VI, relativ bine cunoscut pe cetate şi doar presupus pentru platoul extra muros de SE.