Şanţul, cu o adâncime de 1,80 m de la nivelul de călcare al celor care l-au executat, are la bază o rigolă, plasată central, cu lăţimea de 0,20 m şi adâncimea de 0,18-0,25 m. Pământul excavat a fost depus în val la limita dinspre exteriorul târgului.

Elemente certe de datare pentru momentul execuţiei şi durata funcţionării nu au fost deocamdată surprinse. Se poate afirma doar, pe baza situaţiei stratigrafice în care este surprinsă locuinţa din secolul al XVII-lea, că la momentul ridicării respectivului edificiu şanţul îşi încetase funcţionarea. Deocamdată, la nivel ipotetic, se poate emite concluzia, că şanţul respectiv făcea parte din sistemul defensiv al târgului Ştefăneşti într-o perioadă anterioară momentului construirii cetăţuii de pământ din lunca Başeului. Urmează ca cercetările ulterioare să conducă la concluzii certe, menite să releve locul şi rolul jucat de târgul medieval Ştefăneşti în istoria Ţării Moldovei.