Palatul construit la 1702, de o arhitectură zvealtă şi semeţă, punctul culminant al stilului brâncovenesc ajuns în pragul barocului, are ca părţi arhitecturale componente foişorul mare, loggia şi foişoarele mici ce încadrează loggia.Centrul compoziţional al faţadei de vest
este loggia încadrată de 2 mici foişoare.Loggia este preluată din arhitectura italiană dar este în perfectă consonanţă cu tradiţia arhitecturii autohtone. În acelaşi timp este asemănătoare ca expresie cu prispele, foişoarele şi pridvoarele româneşti. Faţada de apus cu cele doă mici foişoare şi loggia este construită spre malul lacului Mogoşoaia. Pisania de la Mogoşoaia este prinsă în zid în foişorul mare, încadrat de 2 ferestre cu cadrul de piatră traforat.
Zid din cărămidă cu un foişor în acelaşi stil cu palatul, întregind in mod fericit complexul. Echilibrul formelor şi volumelor ca şi subtilitatea decoraţiunii şi alura monumentală conjugată cu delicateţea spaţiilor construite relevă concepţia stilizată în alte dimensiuni a vechii arhitecturi româneşti a caselor din ţară. Pivniţa înaltă este formată din patru calote sferice dispuse în jurul unui stâlp central. Parterul are ăncăperi modeste. La etaj saloanele şI camerele domnitorului au mozaicuri aurii din perioada Marthei Bibescu.