Pise litice estimate la peste 10.000, incluzând deşeurile de cioplire precum şi spărturile simple care pot sau nu fi antropice, dar care au fost recoltate datorită contextului în care au fost găsite. Piesele litice din cuarţit prezintă numeroase caracteristici "musteriene" (de ex., racloarele), dar sunt şi piese specifice mai ales paleoliticului superior (de ex, gratoare pe bot de lamă, şi lamelele). Întreg ansamblul este în asociere cu piese din alte materii prime decât cuarţitul (jasp, silex, obsidian, menilit, gresie silicioasă, etc) printre care deosebim gratoare carenate şi pe bot de lame aurignaciene, lame masive retuşate, lamele, burine. Tipologic, piesele confecţionate din alte materii prime decât cuarţitul prezintă trăsături specifice Aurignacianului.

Pe baza unor piese descoperite în stratul vegetal (ex, vârf microgravette) se poate presupune că a existat şi o locuire sporadică gravettiană sau epi-gravettiană, azi complet distrusă datorită eroziunii şi a lucrărilor agricole. Unele piese, mai ales din obsidian (lamele, mici aşchii), de asemenea din stratul vegetal, ar putea aparţine ori (epi)gravettianului, ori unei prezenţe neolitice sporadice dovedită de prezenţa izolată a unor fragmente ceramice şi a două fusaiole. Este posibil ca materialele (epi)gravettiene şi neolitice să reprezinte materiale erodate şi aduse de apele pluviale din zonele mai înalte din imediata apropiere.