Prin proportii si cantitatea materialului recoltat, asezarea de la Gradistea ocupa un loc important in randul asezarilor geto-dace din N-E Munteniei. Pe baza materialului ceramic, asezarea a fost datata in perioada sec. II - I a. Chr. Tinand cont de provenienta, 90% din ceramica este de factura autohtona iar un procent de circa 10% il reprezinta importuri elenistice si romane. Pornind de la coordonatele oferite de Ptolemeu in "Geografia", III, 8, 4, N. Hartuche a propus identificarea asezarii de la Gradistea cu antica Zusidava. Aşezare este deschisă, nesesizându-se urme artificiale de fortificaţie. Pe suprafaţa cercetată s-au descoperit gropi, platforme, vetre exterioare, bordeie cât şi locuinţe de suprafaţă. Inventarul arheologic, bogat şi variat, include recipiente ceramice getice şi elenistice, unelte şi ustensile, podoabe, monede, figurine antropomorfe şi zoomorfe.