Biserici din piatră de tip sală, cu altar pătrat, şi cu doi stâlpi aşezaţi în apropierea peretelui de vest al navei. Aceştia susţineau un cor sau un turn-clopotniţă deasupra tribunei. Aceasta a funcţionat după o biserică de lemn distrusă la 1241.

În anii următori invaziei tătare de la 1241 au început lucrările la noua biserică din piatră şi cărămidă. Grosimea zidului de fundaţie (1,50 m) păstrat pe o mică porţiune de NE, indică grosimea pereţilor vechii biserici care nu puteau fi mai subţiri faţă de fundaţie decât cu cel mult 20 cm. Dimensiunile bisericii din interior sunt apreciabile: nava are 12,50 m lungime şi 7m lăţime, iar altarul are 4,5mx5,3 m. În partea interioară a navei este marcată despărţirea acesteia de altar prin dói pilaştri care servesc ptr. Susţinerea arcului de triumf. Asemenea pilaştri se regăsesc atât La biserici sala dar şi în cazul bazilicilor. Ca plan fortificaţia prezintă o formă elipsoidală. Prezenţa bisericii şi a cimitirului exclude locuirea unei astfel de fortificaţii destinaţia ei fiind aceea de cetate de refugiu a populaţiei. Concomitent cu lucrările executate la biserică au început şi construirea fortificaţiei înconjurătoare.