Biserica cu hramul Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena a fost ctitorită în 1656 de Constantin Şerban Basarab (1654-1658). Biserica a fost pictată pentru prima dată în 1665, în timpul domniei lui Radu Leon (1664-1669). Biserica face parte din categoria lăcaşelor de mari proporţii din Ţara Românească, având dimensiunile de 38 x 18m. Aspectul impozant este dat de cele 4 turle mari (Paul de Alep) şi de pridvorul spaţios. În sec. XVIII biserica devine necropolă pentru marile familii boiereşti din Ţara românească. În 1790 "aproape jumătate din Mitropolie" a ars , aşa cum ne arată un document inedit - o cerere în limba franceză a mitropolitului Cosma către prinţul Coburg, comandatul trupelor de ocupaţie austriece din Ţara românească. Drept urmare intervin lucrări de reparaţii la sf. sec. XVIII. Cercetările arheologice din jurul biseriii au arătat existenţa unui strat de zgură din aceeaşi epocă.