Săpăturile desfăşurate în mai multe campanii au identificat două niveluri de locuire neolitice, primul aparţinând culturii Bolintineanu, iar cel de-al doilea o coabitare între comunităţile Bolintineanu şi Boian-Giuleşti. Aşezarea neolitică este primul sit din Muntenia cu un sistem de fortificaţie sub forma unui şanţ cu o posibilă palisadă.
Nivelul de cultură neolitic era de culoare cenuşie-deschisă, cu o structură compactă şi o grosime ce varia de la 20-30cm, în carourile -1 şi -2, subţiindu-se până la 15cm, în caroul 3, şi până la doar câţiva cm, în caroul 4.
Stratul avea urme antropice pe toată întinderea sa. Cel mai frecvent au fost observate fragmente ceramice de dimensiuni medii, urmate de rare fragmente de oase de mamifere şi câteva unelte din silex.
Au fost înregistrate, de asemenea, şi două compexe arheologice: C 37 - locuinţă adâncită, şi C 38 - groapă.
Încadrarea culturală a nivelului neolitic din secţiunea IX/2014 de la Piscul Crăsani se bazează pe analiza fragmentelor ceramice (compoziţie, forme, decor etc.). Acestea, fie că proveneau din stratul de cultură, fie din complexele arheologice, aparţineau culturii Boian, faza Giuleşti. În umplutura acesteia au fost descoperite numeroase fragmente ceramice cu decor specific culturii Boian-Giuleşti. Dintre formele de vase descoperite aici remarcăm castronul, paharul, capacul şi vasele bitronconice. Motivele decorative constă din excizii, pliseuri şi, în cazul câteorva fragmente provenite din acelaşi vas, din motive geometrice realizate prin excizie şi imprimare. Unele fragmente au fost arse reducător, altere oxidant.
Nivelul de cultură neolitic era de culoare cenuşie-deschisă, cu o structură compactă şi o grosime ce varia de la 20-30cm, în carourile -1 şi -2, subţiindu-se până la 15cm, în caroul 3, şi până la doar câţiva cm, în caroul 4.
Stratul avea urme antropice pe toată întinderea sa. Cel mai frecvent au fost observate fragmente ceramice de dimensiuni medii, urmate de rare fragmente de oase de mamifere şi câteva unelte din silex.
Au fost înregistrate, de asemenea, şi două compexe arheologice: C 37 - locuinţă adâncită, şi C 38 - groapă.
Încadrarea culturală a nivelului neolitic din secţiunea IX/2014 de la Piscul Crăsani se bazează pe analiza fragmentelor ceramice (compoziţie, forme, decor etc.). Acestea, fie că proveneau din stratul de cultură, fie din complexele arheologice, aparţineau culturii Boian, faza Giuleşti. În umplutura acesteia au fost descoperite numeroase fragmente ceramice cu decor specific culturii Boian-Giuleşti. Dintre formele de vase descoperite aici remarcăm castronul, paharul, capacul şi vasele bitronconice. Motivele decorative constă din excizii, pliseuri şi, în cazul câteorva fragmente provenite din acelaşi vas, din motive geometrice realizate prin excizie şi imprimare. Unele fragmente au fost arse reducător, altere oxidant.
Informaţii despre
| Categorie | așezare fortificată | |
|---|---|---|
| Epoca | Neolitic mijlociu |