Castelul cu două niveluri are o planimetrie asimetrică, care dezvăluie urmele mai multor intervenţii. Nucleul clădirii este o aripă alungită care se află orientată în direcţia nord-sud. O sală festivă de mari dimensiuni şi trei încăperi mai mici pe partea sudică alcătuiesc nucleul clădirii la parter. Această aripă este flancată la margini de câte o încăpere alungită, care fac legătura între aripa centrală şi cele două turnuri hexagonale de la colţurile clădirii. În centrul aripei principale se află un rezalit în trei axe, de care se leagă terasa prin care se face intrarea în clădire. Rezalitul cuprinde în interiorul lui casa principală de scări. Perpendicular pe aripa principală se întinde o aripă cu cinci încăperi.
La etajul clădirii repartizarea încăperilor se aseamănă, cu mici diferenţe, cu repartizarea camerelor de la parter. O importantă diferenţă este, că turnul nordic este mai scund în comparaţie cu turnul sudic, având numai un singur nivel. Asemănător turnului nordic, sala de spectacole, care se întinde pe partea nordică a clădirii, are un singur nivel, tavanul ei fiind mai înălţat. Subsolul clădirii are patru încăperi boltite.
În anii 1980 faţada principală a suferit unele modificări. Ferestrele aripei, aflate la nord de rezalitul central, au fost înzidite, iar aripa a fost înălţată, rezultând în acest fel sala de spectacole.
Amenajarea interioară de odinioară a castelului nu este cunoscută, numai interiorul casei de scări al rezalitului faţadei principale aminteşte de interiorul din jurul anului 1900, cu lambriul şi scările cu parapet strunjit. La etaj vis-a-vis de scara principală, se vede un cămin istoricizant din teracotă verde smălţuită, decorat cu o bogată ornamentaţie cu caracter renascentist-târziu: brâu cu denticule, ove, festoane din flori şi fructe.