Aşezarea a fost în parte distrusă de viiturile periodice produse pe cursul Casimcei, de alunecările de teren şi de păşunatul intens. Aglomerările de pietre marchează camerele de acces ale mormintelor amenajate în firidă laterală. În zona prăbuşită, aproape de cursul actual al râului, s-au observat oase umane (fragmente de cranii). În secţiunea S.I (4 x 6m), orientată nord-sud, au apărut mormintele M.2-M.5.
Menţionăm că primul mormânt M.1, care a permis datarea necropolei, a fost cercetat în 2012 (săpătură de salvare); în dreptul falangelor de la mâna stângă s-a descoperit o monedă emisă de Murat III (1546 - 1595). Aglomerările de pietre surprinse în secţiunea S.I la adâncimea de 0,30 - 0,50 m erau orientate pe direcţia vest - est, ca şi scheletele. În cazul mormintelor M.2, M.3 şi M.5, pietrele suprapuneau camerele de acces. Defuncţii au fost depuşi în firide laterale, săpate în pereţii de sud ai camerelor de acces, în poziţie întins pe spate, orientaţi vest (cap) - est. Doar mormântul M.2 prezintă o piesă de fier (puternic corodată), depusă lângă palma dreaptă. Mormântul M.4 conţine oase umane în poziţie secundară (calotă cranină suprapusă de coaste).