Vezi şi
| Situri arhelogice | | Ansamblul fortificaţiei de pământ şi lemn Ortelec de la Zalău. în centrul fostei localităţi Ortelec
Brazda lui Novac de la Finta Mare - Teritoriul satului. Valul străbate teritoriul satului, venind dinspre Dobra, spre E.
Brazda lui Novac de la Plopşor-Toporaşul
Brazda lui Novac de Nord. la sud de Dealul Teişului, în apropierea punctului Dezbenzinare
Brazda lui Novac de Nord-Pădurea Răscăieţi
Circumvalaţia preistorică de la Daneş - Cetate
Fortificaţia dacică de la Băieşti- Gruniul Măgurii. Fortificaţia se află la est de sat, pe malul din dreapta Streiului
Fortificaţiile romane de la Poieni - Dâmbul Vărădeştilor. Urmele vallum-ului se pot observa la câteva sute de m E de podul şoselei, respectiv al căii ferate, unde începe botul de deal ("Dâmbul Vărădeştilor"), care se îndreaptă spre vârful "Carpen", pe porţiunea inferioară a acestui deal.
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Fortificaţii, valuri, şanţuri
Limes Transalutanus la Zlata - Valea Totiţei. La SV de sat
Şanţ şi Val
Şantul şi valul de apărare de la Târgovişte
Şanţul şi valul de pământ de la Lipova - Dealul Lipova E. obiectivul arheologic se află la 3,99 km ENE de biserica ortodoxă din Lipova; la 4,11 km VSV de biserica ortodoxă din Milova; la 150 m V de DJ 682 Lipova - Ususău şi la 470 m S de versantul stâng al Râului Mureş.
Situl arheologic de la Constanţa - Valul mare de pământ. din marginea de V a oraşului Constanţa (cartier Palas) la 2 km N de satul Valul lui Traian, pe lângă gara CFR Dorobanţu, prin Medgidia până în "Pietre" si reapare în punctul Ghermelelor, până la N de satul Cochirleni, până în punctul "Cetatea Pătulului"
val
val
val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val
Val de apărare de la Supur- Bondaua. Valul intersectează valea Crasnei la SE de localitatea Supuru de Sus
Vallum de pământ de la Brebi - Roata Dungii
Vallum de piatră la Zalău - Măguriţa
Valul de epocă necunoscută de la Deta-Pusta Pilărişte. Valul se află la E de localitatea amintită.
Valul de epocă romană de la Pui - Măgura
Valul de epocă romană de la Timişoara. Valul trece prin marginea estică a cartierului Freidorf, coteşte spre NE după traversarea canalului Bega şi părăseşte oraşul prin marginea estică a cartierului Mehala.
Valul de epocă romană de la Zalău - Valea Ortelecului - Vârful Poguior. La capătul satului, în dreptul ultimei case, pe panta de sud a Dealului Poguior
Valul de la Aghireşu - Ţecle. Valul poate fi identificat la 800-900 m de Consiliul Popular.
Valul de la Niculitel - Troianul
Valul de pamânt de epocă necunoscută de la Bodrogu Nou-La Hodaie. Situl este plasat la N de sat.
Valul de pământ de la Ghineşti. Urme ale valului de pământ se observă mai sus de localitate.
Valul de pământ de la Hodac
Valul de pământ de la Şuţeşti- Valul lui Traian. intravilan, între moară şi cimitir, L-35-103-B; malul drept al râului Buzău
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Băleni
Valul de pământ din epoca migraţiilor de la Iepureni -Hotarul Boieresc. la 100 m E de sat, cu direcţia V-E spre com. Popricani
Valul de pământ din epoca romană de la Traian
Valul de pământ din epoca romană de la Tuluceşti. şi pe teritoriul localităţii Cişmele, com. Smârdan
Valul de pământ roman de la Cişmele
Valul de pământ roman de la Odaia Manolache
Valul de pământ roman de la Şerbeştii Vechi
Valul de piatră de la Basarabi. La nord de localitate
Valul din epoca migraţiilor de la Buciumeni
Valul din epoca migraţiilor de la Cârniceni. la 3 km E de sat, cu direcţia NNE spre com. Victoria
Valul din epoca migraţiilor de la Corod
Valul din epoca migraţiilor de la Cuca
Valul din epoca migraţiilor de la Cudalbi
Valul din epoca migraţiilor de la Fântânele
Valul din epoca migraţiilor de la Măcişeni
Valul din epoca migraţiilor de la Matca
Valul din epoca migraţiilor de la Plevna
Valul din epoca migraţiilor de la Popricani. la marginea de N a satului, până la cca. 200 m NE de sat, cu direcţia NE spre com. Ţigănaşi
Valul din epoca migraţiilor de la Rediu Mitropoliei. la S de sat
Valul din epoca migraţiilor de la Scânteieşti
Valul din epoca migraţiilor de la Şendreni. la 1,5 km V de sat, pe direcţia NE, până la râul Prut, în dreptul satului Tocsobeni, de pe malul stâng (Basarabia)
Valul din epoca migraţiilor de la Stoicani
Valul din epoca migraţiilor de la Suhurlui
Valul din epoca migraţiilor de la Ţepu
Valul din epoca migraţiilor de la Ţigăneşti
Valul din epoca migraţiilor de la Ţipileşti - Vatra satului. la 1,3 km V de sat, cu directia V-E
Valul din epoca romană de la Câmpul Cetăţii. Valul se întinde la 7,5 km de Vf. Dealul Cetăţii, între Vf. Scroafa (1142 m) şi dealul Caţa de Jos (1205 m).
Valul Moldovei de Sus (Troianul) de la Dângeni. Urmele valului au fost observate pe direcţia Manoleasa-Prut-Zahoreni-Borolea-Sărata Basarab. Valul se opreşte la NV de satul Dângeni.
Valul roman de la Fibiş-Răchiţi. Valul roman trece la aproximativ 50-100 m NV de localitate.
Valul roman de la Moigrad - Dealul Cornistea şi Dealul Măguriţa. La hotarul Moigradului cu satul Ortelec, între cele două dealuri
Valul roman de la Trenea - Vârful Păstaie-Pârâul Pietrii. între vârfurile Păstaie si Dealul Mănăstirii
Valul roman de la Zalău - Pârâul Pietrii. pe vârf, pe toată panta spre sud până la pârâu
Valul roman nr. 3 de la Remetea Mare - Olympian Park Timişoara Hala 9 DN6/E70. Amplasat la 1,8 km NNV faţă de Biserica Ortodoxă din Remetea Mare, la 2,4 km sud faţă de pista Aeroportului Internaţional "Traian Vuia" din Timişoara şi la 0,38 km sud faţă de calea ferată Timişoara-Lugoj, fiind integrată, din punct de vedere administrati
Valurile de pământ dacice de la Federi- Izvor. la 400 m de izvor, la nord de sat, spre Pui- Ponorici |
|---|