Informaţii despre

Nume construcție defensivă

Vezi şi

Situri arhelogice Aşezarea dacică de la Pui - Vad. La 150 m de locul de trecere al Streiului, spre Ponorici Aşezarea fortificată de la Năvodari - Limba oii. la 1,8 km spre V de punctul La Vie Aşezarea fortificată din epoca bronzului de la Petreu - Cetatea de pămînt. în apropierea gării, în drepta şoselei spre Marghita Aşezarea întărită de la Oltina - Sacidava romană. Aşezarea este situată între Lacul Mârleanu (acum Dunăreni) şi Lacul Vederoasa, pe Dealul Muzait, în dreptul Ostrovului Fermecatul şi a extremităţii de vest a Ostrovului Luna (sau Uzunda). Brazda lui Novac de la Finta Mare - Teritoriul satului. Valul străbate teritoriul satului, venind dinspre Dobra, spre E. Brazda lui Novac de la Plopşor-Toporaşul Brazda lui Novac de Nord de la Coada Izvorului - Vatra Satului. Valul se află pe teritoriul satului. Brazda lui Novac de nord de la Puntea de Greci. Valul roman se află în sud-estul satului. Castrul de epoca bizantină de la Beroe. confluenta braţului Baroiu cu fluviul Dunărea Castrul roman de la Cernavodă - Dealului Dermengiului. Castrul se poziţionează între lacurile Ramadan şi Purcăreţi, situate la nord-est de oraşul Cernavodă, pe un promontoriu înalt, de fapt o prelungire a Dealului Dermengiului. Castrul roman de la Subcetate - Casa Florescu. În hotarul localităţii, la est de drum, la baza Măgurii Curate Cazemata nr. 1 de la Ingăreşti Cazemata nr. 2 de la Ingăreşti. LLa N de sat, la circa 750 m distanţă de drumul spre Timişeşti, pe partea stângă a acestuia, pe aceeaşi linie cu Cazemata nr. 1, Cazemata nr. 3 de la Ingăreşti. La N de sat, la aproximativ 500 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia Cazemata nr. 3 de la Lunca Moldovei. La circa 600 m NV de sat Cazemata nr. 4 de la Ingăreşti. La 130 m N de sat şi la aproximativ 530 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia Cazemata nr. 5 de la Ingăreşti. La 450 m N de sat şi la aproximativ 600 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia Cazemata nr. 6 de la Ingăreşti. La 500 m N de sat şi la aproximativ 750 m distanţă de drumul spre Timişeşti, în stânga acestuia Cetatea de epocă necunoscută de la Seceani. pe teritoriul localităţii Cetatea medievală de la Ştei. La confluenţa văilor Fierului şi Măşcaşului Cetatea regală de la Potoc. Pe Dealul Coruma Cetatea romană târzie de la Bistreţ Complexul arheologicde la Mălăncrav - Dealul Cetăţii. Forticaţia de pământ se află extravilan, pe Burgberg (Dealul Cetăţii), la ieşirea din sat înspre S, pe vârful unui deal cu poziţie dominantă, pe malul din dreapta al văii principale. Donjonul medieval de la Valcău de Jos. Pe teritoriul localităţii Forticaţia de la Valea Viilor - Cetatea Popilor. Fortificaţia este menţionată pe un deal numit Pfaffenburg (Cetatea Popilor), ce se ridică la SE de sat, în direcţia Motiş. Forticaţie dacică la Ciumani - Dealul Cetăţii Fortificaţia de epocă necunoscută de la Asuaju de Jos - Cetăţeaua Fortificaţia de la Dej - Cziczhegy. Urmele fortificaţiei pot fi observate pe pantele dealului. Fortificaţia de la Palazu Mare. în sat, la 3 km SE de Ovidiu Fortificaţia de la Satu Nou. Posibila fortificaţie se află la o distanţă de cca. 300-550 m NV de localitatea Satu Nou. Fortificaţia medievală de la Halmăşd - La Zamca.Castrul Halmăsd ?. pe terasa unui deal, la nord de localitate Fortificaţia medievală de la Zeicani - În Pădure Fortificaţia medivală de la Timişoara - Piaţa Operei Fortificaţia romană de la Horoatu Crasnei - Poic, La arie. La est de casele de jos ale cătunului Poic, la sud-est de drumul ce duce spre Mesteacăn, pe o pantă aflată pe malul din stânga Pârâului Poic, cam la 300 m de firul apei Fortificaţia romano-bizantină de la Enisala. la 8 km E de fortificaţia de la Peştera Fortificaţia romano-bizantină de la Oltina. Fortificaţia este situată între Lacul Mârleanu (acum Dunăreni) şi Lacul Vederoasa, pe Dealul Muzait, în dreptul Ostrovului Fermecatul şi a extremităţii de vest a Ostrovului Luna (sau Uzunda), la vest de Sacidava. Fortul de epocă modernă de la Mehadia - Băcăşneţ Movila de la Traian - Cula Nord. Punctul se află la 425 m nord de talvegul Văii Călina, la 1,2 km sud de talvegul Văii Călina, la 2 km sud de şoseaua Turnu Măgurele-Alexandria şi la 90 m vest de val. Punctul de observaţie de la Dorgoş - Dealul Bălaia V. obiectivul arheologic se află la 2,62 km SE de biserica ortodoxă din Dorgoş; la 5,74 km NV de biserica ortodoxă din Zăbalţ; la 250 m E de DJ 682 Dorgoş - Zăbalţ şi la 200 m E de versantul drept al Pârâului Mare. Situl arheologic de la Moigrad-Porolissum - Cămin. pe platoul dealului cu acelasi nume, la nord de cursul mijlociu al Văii Pomet Situl arheologic de la Şoşdea. Spre SE de sat Situl arheologic de la Zăbrani - La Suiş. La NE de comună, la circa 1,5 km de aceasta şi la 500 m nord de calea ferată Lipova - Timişoara, în lunca Mureşului Situl arheologic de la Zeicani - Tapae. Pe Culmea Cătanelor, la nord şi la sud de halta Băuţari, până spre Bistra, în Dealul Bogdana Turnul bazilicii gotice de la Laslea Turnul de epocă romană de la Valea Leşului. La aproximativ 400 m sud de terminaţia coamei dealului Ţiclăului Turnul de epocă romană de la Valea Leşului - Ţiclăul. Pe vârful acestui deal cu laturile prăpăstioase Turnul de epocă romană de la Zalău - Dealul Pietroasa 2. La 78 m vest de turnul anterior, în panta spre sat Turnul de epocă romană de la Zalău - La Oroieşti. La vest, între Măgura Stânii si Druia, pe un drum secundar mai puţin înalt Turnul roman de la pe şoseaua de la Petroşniţa. pe şoseaua Caransebeş - Orşova, la cca. 200 m vest de aceasta Turnul roman de la Putineiu - Lunca Călmăţui. Turnul se află la cca 900 m NNE de fort, la nord de ultimele gospodării din sat, în lunca mlăştinoasă a Călmăţuiului. Turnul roman de la Valea Loznei - Faţa prisăcii din spate. la aproximativ 3 km în linie dreaptă, sud - sud-est de biserica satului Lemniu Turnurile de epocă romană de la Valea Leşului - Curmăturiţa Valul de epocă romană de la Pui - Măgura Valul de epocă romană de la Timişoara. Valul trece prin marginea estică a cartierului Freidorf, coteşte spre NE după traversarea canalului Bega şi părăseşte oraşul prin marginea estică a cartierului Mehala. Valul de epocă romană de la Zalău - Valea Ortelecului - Vârful Poguior. La capătul satului, în dreptul ultimei case, pe panta de sud a Dealului Poguior Valul de pământ de la Boroşneu Mic - Vârful Cetăţii. în apropierea satului Valul de pământ de la Lisnău. în apropierea localităţii Valul de pământ de la Zăbrani - La Cărarea Morii. Pe teritoriul localităţii Valul de pământ de la Zăbrani. La vest de fostul cătun Guttenbrunn, către Frumuşeni, ca şi pe teritoriul satului Zăbrani, către Lipova, continuând şi dincolo de Mureş, spre Sâmbăteni şi Păulişul Vechi. Valul de pământ Homárka de la Reci. la sud de sat şi de pădurea "Mesteceni" Valul mare de pământ de la Făclia-Autostrada Cernavodă - Constanţa, tronson Cernavodă - Medgidia, km .159. Porţiunea cercetată se situează la sud de Canalul Dunăre - Marea Neagră, la sud-vest de localitatea Făclia şi la vest de punctul Gura Ghermelelor, în primii 7 km vestici ai valului şi este amplasată într-o zonă mărginită la nord de o râpă naturală adâncă, Valul Moldovei de Sus (Troianul) de la Dângeni. Urmele valului au fost observate pe direcţia Manoleasa-Prut-Zahoreni-Borolea-Sărata Basarab. Valul se opreşte la NV de satul Dângeni. Valul roman Brazda lui Novac - Petreşti. Valul este semnalat în partea de sud-vest a satului Valul roman de la Pişchia. Pe teritoriul localităţii, la 150m NV de localitate şi la liziera pădurii Valul roman de la Trenea - Vârful Păstaie-Pârâul Pietrii. între vârfurile Păstaie si Dealul Mănăstirii Valul roman de la Zalău - Pârâul Pietrii. pe vârf, pe toată panta spre sud până la pârâu Zidul de epocă romană de la Mirşid. Pe păsunea între Dealul Poguior si drumul de Ńară de la Moigrad la Mirsid