În urma săpăturilor arheologice din anii 1964 şi 1965, s-a stabilit că reşedinţa se compunea dintr-o locuinţă dreptunghiulară, cu două faze de construcţie, înconjurată de o curte. Reşedinţa feudală a aparţinut familiei bogdăneştilor. Prima fază a reşedinţei a fost datată la începutul secolului XIV sau chiar la sfârşitul secolului XIII, iar sfârşitul fazei a doua în jurul mijlocului secolului XIV, fără a depăşi cu mult această epocă.
Data descoperirii
1956-01-01
Reper
pe marginea terasei înalte de 25-30 m din stânga Izei, în perimetrul localităţii