Din complexul mânăstiresc se mai păstrează fosta stăreţie, ocupată de sediul Muzeului Municipal, biserica fostei mănăstiri, transformată în biserică parohială, laturile de S şi E ale zidurilor de incintă, "Palatul Brâncovenesc" aflat pe latura de V şi patru dintre turnurile de apărare. Fortificaţia mănăstirii a fost construită la sfârşitul secolului al XVI-lea, pe locul unde se afla o biserică de lemn, cu hramul "Sfântul Gheorghe", numită apoi "Mănăstirea grecilor din Râmnic". Între 1691 - 1697 a suferit notabile transformări la iniţiativa spătarului Mihai Cantacuzino şi a nepotului său, domnitorul Constantin Brâncoveanu. A suferit noi transformări şi adăugiri între 1784 - 1793, în prima jumătate a secolului al XIX-lea (1802, 1844), în 1871 - 1872, 1892, 1898.
Reper
Ansamblul arhitectonic aparţinând fostei mănăstiri "Adormirea" din Râmnicu Sărat este situat pe malul stâng al râului Râmnic, în marginea de S a oraşului actual, ocupând colţul intersecţiei dintre străzile C. Brâncoveanu şi Primăverii.
