situl este amplasat pe suprafaţa unei terase bine profilate, ce coboară circa 2 m spre E, către pârâul Behela, care mărgineşte situl de-a lungul limitei sale din această zonă. Descoperirile de factură medievală se întind pe suprafaţa plană a terasei, în timp ce
materialele încadrabile perioadei secolelor II-IV d.Hr. se regăsesc mai aproape de pârâu, inclusiv în partea superioară a versantului, unde terenul începe să coboare spre albia cursului de apă. Solul de pe suprafaţa sitului are o culoare negricioasă şi pigmentaţie de chirpici. Vizibilitatea la nivelul solului este optimă (teren lucrat agricol).