Săpătura de pe situl 4 al trinsonul autostrăzii Timişoara-Lugoj, lot 2 a surprins complexe dintr-o aşezare barbară din secolele II-IV d. Hr., un sistem de fortificaţie liniară cu şanţul spre est şi valul spre vest precum şi intervenţii moderne în sol.
Aşezarea barbară are caracter răsfirat, pe toată suprafaţa cercetată fiind descoperite doar două complexe, la distanţă de 12 m între ele, care făceau parte probabil din aceleaşi gospodărie. Presupunem existenţa unei locuinţe, care însă nu a fost suprins de tronsonul autostrăzii. Din păcate folosirea actuală a terenului ca păşune nu ne permite identificarea la suprafaţă a aşezării. Poziţia aşezării barbare este cu totul neobişnuită, nu se află pe terasă de pârâu chiar este situată la distanţă apreciabilă de un curs de apă. Din punct de vedere al identificării etnice puţinele fragmente ceramice descoperite indică o prezenţă a dacilor liberi sau al popoarelor germanice, în nici un caz nu confirmă o prezenţă sarmatică.
Fortificaţia liniară este orientată pe axa nord-sud, şanţul spre est indică o contrucţie împotriva unor inamici care se apropie din vest. Datarea este îngrăunată de resăparea ei parţială în sec. XVIII şi folosirea probabilă ca canal de dren. Forma şanţului mai vechi unde s-a putut surprinde are analogii la valurile sarmatice din Bazinul Carpatic. Având în vedere acestea putem să presupunem că această linie necunoscută până acum face parte din sistemul de şanţuri şi valuri sarmatice şi este a patra linie, cea mai estică din Banat.
Data descoperirii
2014-01-01
Reper
Situl arheologic se află între Km 61+640 - 61+740 ai autostrăzii; la cca. 6 - 8 km nord de calea principală de comunicaţie, valea Begăi-Timiş. Fortificaţia liniară este compusă dintr-un val şi şanţ, pe direcţia aproximativă nord-sud, identificat pe cca. 1,2 km, la nord de oraşul Recaş, între cramele Recaş şi localitate.