Problematica valurilor de pământ care străbat Banatul de la sud la nord este una dintre cele complexe şi nelămurite aspecte ale cercetării istorice romaneşti. Chiar dacă dezbaterea istoriografică este una de substanţă, au fost efectuate puţine cercetări arheologice. Valurile de pământ apar pe majoritatea hărţilor topografice ale Banatului începând cu sec. al XVIII-lea şi până în prezent, fiind repere majore în cartografia Banatului de Câmpie. Valul nr. II are o lungime de cca. 250 km. Acesta porneşte din apropierea Dunării şi se continuă şi la N de râul Mureş. Au fost identificate două faze de construcţie, datate în bibliografie în secolele II-III, respectiv secolul IV p. Chr.
Reper
Situl se află la circa 1,3 km nord-vest de biserica romano-catolică din Maşloc, 4,4 km sud-est de biserica ortodoxă din Fiscut, 5 km sud-vest de biserica romano-catolică din Alioş, la 3,4 km N-NE faţă de biserica ortodoxă din Fibiş şi la 1,2 km N-NV faţă de drumul judeţean DJ 691A Maşloc-Fibiş. La 4,2 km N-NV de situl arheologic se află pârâul Beregsău.